Meditatiile particulare - o "traditie" de peste 100 de ani, legalizata in 1970




Meditatiile particulare au fost legalizate in Romania inca din 1970, profesorii care practicau aceasta meserie paralela cu invatamantul fiind obligati sa plateasca statului un impozit de pana la 20% din veniturile realizate. Foarte putini dascali au platit vreodata impozitul respectiv, existand o teorie potrivit careia autoritatile au inchis ochii, in mod deliberat, in fata acestui fenomen tipic economiei subterane, de vreme ce statul n-a avut bani, mai ales dupa 1990, sa mareasca substantial salariile din invatamant.



Conceptul de meditatie particulara a aparut la noi inca de pe vremea lui Spiru Haret, dar fenomenul s-a dezvoltat cu precadere in ultimii 30 de ani, mai ales din cauza ca invatamantul romanesc este supraincarcat, obligandu-i pe elevi la ore suplimentare de studiu, in particular, pentru a reusi sa cuprinda intreaga materie. Din pacate, in ultimii ani, reforma educatiei n-a insemnat descongestionarea programelor scolare, ci incarcarea acestora, ajungandu-se ca in liceu sa se studieze capitole prezente in anii I sau II de la anumite facultati.



Cereri



In perioada interbelica exista un acord tacit intre stat si profesori, in aceasta privinta. Dar cei care erau meditati proveneau mai ales din randul elevilor cu rezultate slabe la invatatura. Dupa 1948, comunistii au introdus programele speciale de meditatii in scoli. In esenta, era vorba tot de ajutorarea elevilor slabi, dar si despre pregatirea candidatilor pentru viitoarele examene. Numai ca respectivele ore suplimentare erau prestate de catre dascali numai in incinta scolii, in limita salariului primit de la stat.



Derusificarea scolii romanesti, inceputa dupa 1960, a adus cu sine posibilitatea tuturor absolventilor invatamentului obligatoriu de-a accede in liceu, fara a se mai tine cont de originea sociala. In plus, industrializarea masiva a tarii a necesitat oameni tot mai bine pregatiti, cu liceu sau cu facultate. Toate acestea au dus nu numai la dezvoltarea invatamantului public, dar si la extinderea retelei meditatiilor particulare. Pana in 1989, aria meditatiilor particulare se axa mai ales pe matematica, fizica, chimie, biologie si limbi straine. Dupa 1990, s-a remarcat un interes masiv al elevilor pentru limbile de mare circulatie internationala, informatica, matematica sau stiintele economice.



Liber-profesionist



Ceausescu si-a dat seama ca nu poate lupta impotriva meditatiilor particulare, astfel incat, in 1970, le-a legalizat, aparand asa-numitul meditator de meserie. El nu era neaparat angajat intr-o scoala, ci mai degraba un liber-profesionist, dar profesor cu diploma. Trebuia sa plateasca statului un impozit de pana la 20% din veniturile obtinute, avand dreptul sa-si faca publicitate in ziare, prin afisaj stradal sau chiar in scoli, pe panouri special amenajate. Problema e ca prea putini dascali au respectat legea, platind impozit, preferand in schimb sa ramana la nivelul unei activitati subterane. In anii ’80 a aparut un ordin al Ministerului Invatamantului , ale carui prevederi sunt valabile si azi, potrivit caruia profesorii n-au voie sa mediteze elevii din propria clasa ori din propriul liceu.



Trei salarii pe luna



Cert este ca, inainte de 1989, un meditator particular castiga circa 10.000 de lei pe luna, in medie, adica de doua-trei ori mai mult decat in cazul in care ar fi trait numai din salariul de dascal platit de stat. La ora actuala, pretul unei ore de meditatie variaza de la cateva zeci de mii de lei la cateva sute de mii de lei, in functie de materia studiata si de nivelul educativ pe care vrea sa-l atinga elevul in cauza. Exista opinii potrivit carora intre 40 si 60% dintre elevii din clasele VI – XII treceau pe la meditatorii particulari, in anii ’80, nici situatia actuala nefiind mai roz…



Acord tacit



Secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, Vasile Molan, nu crede ca in Romania se poate vorbi de un fenomen al meditatiilor particulare, dar a atras atentia ca profesorii n-au voie sa-si mediteze proprii elevi. Cei prinsi facand asa ceva sunt pasibili de excludere din invatamant. In schimb, daca respecta legislatia, inclusiv plata unui impozit, cei care practica meditatiile particulare pot sta linistiti, pentru ca nu se va lua nimeni de ei. Oficialul ne-a spus ca stie destui profesori care platesc impozit pentru veniturile obtinute din meditatiile particulare, desi nu cunoaste un numar exact al acestora.



Pe de alta parte, vicepresedintele Federatiei “Spiru Haret”, Marius Nistor, nu exclude posibilitatea ca statul sa se prefaca a nu vedea fenomenul meditatiilor particulare, tocmai pentru ca autoritatile n-au bani pentru majorarea salariilor din invatamant. “In ultimii ani, cand am negociat salariile din invatamant, guvernarile, indiferent de culoarea lor politica, ne-au vorbit si despre meditatiile particulare, ca si cum nu avem dreptul sa cerem salarii mai mari, de vreme ce castigam in plus din meditatii”, zice reprezentantul sindical al profesorilor.



Dan Gheorghe, 14 ianuarie 2002