„Eu l-am inventat pe Mos Gerila”






Actorul Mircea Stroe este omul care, in 1954, l-a inventat pe Mos Gerila. Azi, la cei 72 de ani ai sai, considera ca ceea ce a facut atunci a fost o nebunie, in conditiile in care comunistii atei il „exilasera” pe Mos Craciun, pentru ca aducea aminte de credinta in Dumnezeu. Dar Mircea Stroe crede ca numai Mos Gerila a putut sa-l salveze pe Mos Craciun, traditia populara ramanand intacta. Doar numele din „buletin” al Mosului s-a schimbat. Temporar.







Cariera artistica de 40 de ani







In 1954, Mircea Stroe era proaspat absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti. Spectacolul de estrada era specialitatea sa. A avut roluri memorabile pe scena Teatrului „Constantin Tanase”, in perioada 1954 – 1957, precum „Magazin de stat”, "Cer cuvantul”, „Fara manusi”, "Bujor al XII-lea”, „Baiatul de la mansarda”, „Tiganca” sau „Miniaturi pe portativ”. A jucat si la Teatrul de Copii „Ion Creanga”, incepand din 1964, un rol deosebit fiind cel din „Harap Alb”. Dupa 1970, la „Nottara”, a avut, intre altele, roluri in „Hamlet” si in „Fantana Blanduziei”. S-a intors la „Ion Creanga”, de unde a iesit la pensie in 1990, din cauza unui spasm cerebral puternic, punand capat unei cariere de aproape 40 de ani.






Gheorghiu-Dej l-a numit Gerila






Tara rasuna de cantece patriotice, mobilizatoare. Pe strazi, coloanele oficiale scandau numele lui Stalin. Romanii erau trimisi pe santierele patriei, la Canal ori la Bumbesti-Jiu. Pe acest fundal, un tanar de 24 de ani batea la usa Comitetului Central al Partidului Munitoresc Roman, cerand permisunea de a organiza un spectacol de Mos Craciun. Dorea sa se imbrace in haina rosie a Mosului si sa imparta cadouri copiilor. Ciudatul musafir de la CC era responsabil cu activitatea artistica la Comitetul Uniunii Tineretului Muncitoresc din Sectorul 1 al Capitalei.






Indicatii politice






A batut la multe usi, in spatele carora a gasit indivizi speriati de o asemenea idee cu iz burghez. Doar Mos Craciun fusese interzis in 1948, fiind considerat un element al „exploatatorilor” capitalisti. „Am gasit un sprijin nesperat la Gogu Radulescu, membru al CC. El i-a prezentat ideea lui Gheorghiu-Dej, seful statului”, povesteste actorul. Dupa numai cateva zile, a venit raspunsul. Raspuns pozitiv. Dar lui Mircea Stroe i s-au pus doua conditii. Prima era ca Mosul sa se numeasca Gerila, nu Craciun. A doua conditie a fost ca in timpul sarbatorilor de iarna sa nu se pomeneasca nimic de Dumnezeu. „In schimb, nu mi s-a pus vreo conditie referitoare la traditia in sine. Puteam sa apar in haina originala a lui Mos Craciun, tot pe 24 decembrie. Puteam sa respect chiar povestea din stramosi a lui Craciun, cum vine el cu sania tocmai din tinuturile de gheata ale Nordului, aducand daruri copiilor” - vedem cum si azi lucesc de bucurie ochii barbatului inalt cat usa. Fericit pentru bucuria copiilor...






Cadouri din Germania







Mircea Stroe s-a imbracat pentru prima oara in haina lui Mos Craciun in 1954, langa bradul impodobit din fata Palatului Republicii - fostul Palat Regal. „Copiii se uitau la mine cu niste ochi de parca as fi venit de pe alta lume. I-am vazut cum radeau, fericiti”, se imbujoreaza batranul. De pomina a fost Craciunul din 1960, la care a venit insusi Gheorghiu-Dej. Serbarea a fost organizata in Piata Scanteii, actuala Piata a Presei. „In acel an, chiar seful statului a trasat, pe linie de partid, indicatia de-a se organiza un spectacol dedicat lui Mos Gerila. Erau in Piata Scanteii peste 10.000 de copii, unii adusi si din alte orase. Eu am aparut intr-o sanie trasa de cai. S-au adus atunci doua tiruri cu jucarii care s-au impartit copiilor. Erau jucarii din Germania”, iar gazda noastra inchide o clipa ochii, de parca ar vrea sa revada macar un crampei din acel timp.






Destramarea traditiei, in anii `80






In fiecare an, Mircea Stroe a aparut in spectacole de strada, fie in Piata Palatului Regal, fie la Piata Obor sau in Piata Chibrit, fie in Oraselul Copiilor. „In Oraselul Copiilor am aparut in trenulet”. Mos Gerila se impusese deja. A rezistat chiar si in prima parte a regimului Ceausescu. „N-am participat la acele festivitati de Craciun organizate in fata Comitetului Central, din anii `80. Acolo nu mai era traditie”, se incrunta Mosul, care ne zice ca n-a avut niciodata carnetul de partid in buzunar.






„Cine nu crede in Mos Craciun, nu crede in fericire”






Rolul de Mos Craciun se dovedeste a fi neasteptat de dificil. „Trebuie sa ai forta fizica pentru a ridica in brate sute de copii. Trebuie sa ai o sanatate de fier ca sa stai in picioare, in fata copiilor, ore in sir. Si trebuie sa iubesti copii”, ni se destainuie omul cu suflet de Mos Craciun. Azi, la cei 72 de ani ai sai, Mircea Stroe crede ca Mosul exista. „Cine nu crede in Mos Craciun nu stie ce inseamna fericirea. Eu nu l-am jucat pe Mos Gerila ca sa-l inlocuiesc pe Mos Craciun. Cand spuneam ca sunt Mos Gerila, in inima mea stiam ca sunt Mos Craciun”, iar o lacrima rasare pe obrajii batranului, tabaciti de vreme.






Barba de la Paris





Mandria actorului nostru este barba sa. Barba lui Mos Craciun. A cumparat-o, cu peste 20 de ani in urma, de la Paris. E facuta din par de bivol salbatic african. Haina e veche, de peste zece ani. Mircea Stroe mai e chemat si azi in scoli sau gradinite. De data aceasta, in calitatea oficiala de Mos Craciun. Mos Gerila si-a facut datoria...






Dan Gheorghe, 17 decembrie 2002