Gheorghe Porancea sau povestea celui care, in 1984, a inlaturat lozincile comuniste montate pe stanca de la Varful Omu







L-am intalnit pe barbatul care de 22 de ani are "altitudinea" aproximativa de 2.509 metri. Scadem aproape doi metri, cam cat are muntomanul acesta. Si obtinem cea mai mare altitudine a Bucegilor. Acolo, in varf de munte, l-am descoperit pe Gheorghe Porancea, tehnician la Statia Meteo de la Varful Omu. Este veteranul specialistilor in meteorologie care lucreaza pe crestele muntilor Romaniei.




Legenda spune ca pe Varful Omu a fost un sanctuar al dacilor. Cine urca de la Babele poate sa vada pe drum, daca priveste cu atentie, bolovani ori stanci pe care sunt "desenate" forme ciudate. Nu stii daca mana omului sau vantul le-a mestesugit. Treci pe langa "balaur" sau "femeia dormind" ori "soparla". Sunt zeci de semne. Toate par a fi marcaje care sa te poarte pana la cel mai inalt loc al Bucegilor, la 2.507 metri altitudine.





Comunistii au luat in seama legenda, pentru ca au vrut sa transforme sanctuarul dacilor intr-un "monument" al socialismului. Acolo unde muntele se sfarseste este stanca Omului, un bloc de piatra inalt de vreo zece metri, pe care cel putin 50 de oameni ar putea sa-l cuprinda cu bratele desfacute. Se spune ca acesta era locul sacru al stramosilor nostri. Si aici comunistii si-au facut propriul sanctuar. De prin anii '50 au inceput sa "imbrace" stanca in lozinci, in cinstea conducatorilor iubiti, in amintirea congreselor si a plenarelor, ba chiar si pentru a-i slavi pe "eliberatorii" sovietici. Veneau echipe speciale si sapau in stanca, apoi montau placi comemorative. Placi din aluminiu, inox sau cupru.





Dar a fost cineva care a dat jos toate simbolurile comuniste de pe Varful Omu. Si a facut asta pe timpul comunismului. Mai precis, in 1984. Colegii ii spuneau ca e nebun, ca poate fi arestat. Nu i-a pasat. A vrut doar sa curete mizeria comunista de pe un simbol al poporului roman. Cu orice risc. Cel despre care vorbim se numeste Gheorghe Porancea. Este tehnician la Statia Meteorologica de pe Varful Omu. Locul de munca aflat la cea mai mare inaltime din Romania. Acesta este postul ocupat de omul nostru de 22 de ani, mai exact din 1984. De cand sanctuarul dacic a fost depolitizat.



Temperaturi de pana la minus 30 de grade Celsius




Am gasit la Statia Meteorologica doi oameni si o pisica neagra. N-am vazut sobolani alpini, desi ni s-a spus ca exista, daca nu i-o fi mancat intre timp pe toti motanul Artica. Cu ani in urma, cand gerul era cumplit, sobolanii navaleau in Statie, la caldura. Motanul a fost adus aici cu cinci ani in urma, de cand era pui. Si se simte foarte bine la mare altitudine. Daca vrei sa-l iei din locul lui, te zgarie de nu te vezi.Dar sa ne intoarcem la oameni.





Alaturi de veteranul Gheorghe Porancea, om la 50 de ani, am intalnit si un "boboc". Numim in acest caz pe Ciprian Neagu, 28 de ani, care se afla in aceste zile la prima urcare pe Varful Omu in calitate de meteorolog. Cate doi oameni urca la Statie, unde stau doua saptamani, apoi sunt schimbati de alta echipa. "Au fost si ierni grele, din 1984 pana in 1990, cand ramaneam blocati cateva luni in Statie din cauza zapezilor mari", ne zice gazda noastra, in timp ce prepara un ceai cald, sa ne revenim dupa drumul presarat cu ger, ceata si rafale de vant.




In acest an, temperaturile negative au venit mai devreme in Bucegi. De saptamana trecuta, termometrele indica ziua minus patru grade, iar noaptea minus opt grade. Dar se poate ajunge pana la minus 30 de grade Celsius, dupa cum e recordul stabilit in anii '40. La care se adauga rafalele de vant de pana la 160 de kilometri pe ora.





Iarna trecuta a fost grea pe varful muntelui. Stratul de zapada s-a ridicat la 2,60 metri. Dar au fost troiene de sase metri. "Am sapat tuneluri prin zapada ca sa ajungem la adaposturile meteorologice", ni se spune. Varful muntelui era imbracat in alb la venirea noastra. Dar am aflat ca nu era zapada. Era chiciura. Aici chiciura poate sa atinga si un metru grosime.




Prognoze de avalansa





Informatiile sunt transmise din ora in ora la Administratia Nationala de Meteorologie. Datele pleaca spre Bucuresti pe calea unui cod special, prin intermediul telefonului mobil. Sunt masurate viteza si directia vantului, umiditatea, temperatura, presiunea atmo-sferica, nivelul precipitatiilor.





De anul trecut se dau prognoze si in legatura cu pericolul de avalansa. Se are in vedere mai ales modul in care se "sudeaza" intre ele diferitele straturi de zapada din Bucegi. Zapada sub forma bobului de orez e cea mai periculoasa. Aluneca usor pe un strat mai vechi de omat.




Mai aflam ca Statia Meteorologica de pe Varful Omu, asa cum poate fi vazuta cladirea de azi, a fost inaugurata in 1964. Are trei camere, bucatarie si magazie. Ca sa reziste la conditiile vitrege de aici, zidurile au grosimea de un metru si in plus sunt aparate de o "umbrela" din lemn, menita sa respinga rafalele de vant. Statia a fost lovita de un fulger in acest an, vechiul generator de curent electric fiind "prajit". De atunci, s-au montat oglinzi solare. Mai mult, exista teava de gaze pana in varful muntelui. Cinci ani s-a lucrat pentru asta, aragazul fiind aprins prima oara in 1989.





Locatia va intra anul viitor in reparatii capitale, urmand sa fie instalata si o centrala termica. Va fi "aclimatizata" si o statie meteorologica automata, care va prelua informatiile de la senzorii din exterior, le va prelucra pe calculator si le va transmite specialistilor.Soliditatea constructiei a fost verificata si in 1992, cand Bucegii s-au cutremurat timp de o luna. Zilnic, aveau loc cateva cutremure cu magnitudinea de cel mult cinci grade pe scara Richter, toate cu epicentrul la Cheia. Din fericire, Statia Meteo a rezistat fara probleme, desi balansul provocat de cutremure a fost mult mai mare la altitudinea de 2.507 metri decat la baza muntelui.





"Bolnav" de munte





De un singur lucru se teme cu adevarat Gheorghe Porancea. Se teme de pensionare. Ar vrea sa ramana la Statia Meteo pana la 70 de ani, daca s-ar putea. Are nevasta, are doi copii. Dar are si muntele in sange. A fost alpinist in tinerete. De peste 30 de ani e si salvamontist. "Muntele iti umple sufletul de maretie", ne spune omul nostru, destul de "scump" la vorba.




Are multe de povestit. Zeci de turisti pe care i-a salvat de la o moarte sigura, de-a lungul timpului. Multe accidente pe Jepii Mici, pe Jepii Mari, pe Valea Bucsoiului, pe Valea Costilei. Turisti inghetati, rataciti, raniti, disperati. Tot el a construit in numai o saptamana, in 1989, refugiul Salvamont "lipit" de stanca Omului. "O femeie era sa nasca aici, la Statia Meteo, cu ani in urma. Mai avea cateva saptamani si nastea dupa soroc. Dar era impatimita si de munte. Am dat imediat alarma si a venit un elicopter al Armatei care a luat-o pe femeie", zice meteorologul-salvamontist.





Gerul, viscolul, singuratatea nu-l sperie deloc. Nici faptul ca trebuie sa-si care singur proviziile de alimente. E o joaca pentru el traseul de pe Valea Morarului, pe care il parcurge intr-o ora si jumatate la coborare si in trei ore la urcare. Primeste aproape doua milioane de lei pe luna ca diurna. Plus diverse sporuri pentru munca periculoasa. "Am un salariu multumitor. Mai bun fata de cei care lucreaza in lumea de la mica altitudine", auzim de la omul muntilor.




Cand cerul e senin, de pe Varful Omu poti sa vezi aproape toata tara, daca te uiti in toate directiile. Se vede pana si Dunarea, se vad Bucurestiul, Buzaul, Carpatii Orientali, Tara Barsei. Numai cerul e deasupra ta, iar noaptea aproape ca poti atinge stelele cu mana. Il intelegem pe Gheorghe Porancea de ce nu vrea sa plece de la Statia Meteo.





Dan Gheorghe, 16 octombrie 2005