Taranii PFA







"Sa am ce pune pe cruce", pufneste un hatru, dupa ce i-am spus despre certificatul de persoana fizica autorizata pe care taranii vor trebui sa-l aiba in buzunar, incepand din 2010, ca sa beneficieze de ajutor de la stat. Noutatea acestui an pentru agricultura romaneasca este ca micii producatori trebuie sa se inscrie la Registrul Comertului, ca persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau familiale. Numai asa cei care cultiva o parcela cu rosii, salata si castraveti sau cresc cateva animale in batatura vor mai putea sa primeasca, de acum incolo, bani de la statul roman sau de la Uniunea Europeana, sub diverse forme de sprijin sau pentru despagubiri in caz de calamitate. Ce-i drept, taranii pe care i-am chestionat cu privire la problema aceasta, dupa ce am strabatut cateva sate de legumicultori din jurul Bucurestiului, au dat cu tifla ideii Guvernului, zicand ca nici pomeneala sa bata drumul birocratiei pentru niste acte pe care ei le considera inutile. Mai ales ca, dupa cum sustin satenii, guvernantii nu i-au sprijinit niciodata cu ceva, macar cu "un capat de ata".





Sprijin de la stat, daca ai patalama





Iata ce spune Ministerul Agriculturii in privinta ajutoarelor de stat distribuite catre micii producatori ai roadelor pamantului, conform noilor prevederi care se aplica din acest an : "Ca element de noutate, pentru a accesa o forma de ajutor de stat in anul 2010, producatorii agricoli - persoane fizice - trebuie sa faca demersurile necesare pentru a-si desfasura activitatea, in continuare, ca persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau intreprinderi familiale", arata institutia guvernamentala. Daca ai in buzunar patalamaua, poti sa beneficiezi de o serie intreaga de ajutoare din partea statului, cum ar fi platile nationale directe in sectorul vegetal si zootehnic, reducerea accizei la motorina pentru lucrari agricole si irigatii, prevenirea si combaterea bolilor si a daunatorilor in domeniul vegetal, compensarea pierderilor din cauza conditiilor meteorologice defavorabile, plata primelor de asigurare pentru culturile agricole si septel. Avem deja acte normative care stau la baza transformarii taranilor in mici oameni de afaceri. E vorba despre Ordonanta de Urgenta 44 din 2008, modificata prin Ordonanta de Urgenta 38 din 2009, care reglementeaza activitatea persoanelor fizice autorizate, dar si a intreprinderilor individuale sau a celor familiale.





Taxa de 200 de lei pentru Registrul Comertului





Sa spunem ca un taran vrea sa obtina certificatul de persoana fizica autorizata. Ce face omul, in acest caz? Am pus intrebarea asta la Oficiul National al Registrului Comertului, pentru ca acolo trebuie sa te inregisterzi pentru una din aceste activitati. Vei ajunge pana in cel mai apropiat oras, fata de satul natal, la o filiala a Registrului Comertului, pentru ca in mediul rural nu exista asemenea institutii. Completezi o cerere standard de inregistrare, la care adaugi o copie dupa cartea de identitate. Ai nevoie de documente care sa ateste sediul profesional. Daca esti cultivator al pamantului, spui unde ai gospodaria, in ce localitate, la care anexezi actele de proprietate asupra terenului. Mai trebuie un act care sa ateste experienta profesionala. Adica sa dovedesti ca toata viata ai dat cu sapa in gradina sau pe tarlale si ai crescut animale. Pentru un asemenea act e nevoie de un alt drum, de data asta la Primaria din localitatea de domiciliu. Primarul da in scris ca te cunoaste si ca esti gospodar. Procedurile astea sunt valabile si in cazul celor care vor sa infiinteze o intreprindere individuala sau familiala. Pentru intreprinderea familiala trebuie, in plus, acordul scris al tuturor membrilor familiei. Peste toate astea, platesti si o taxa pentru inscriere de 200 de lei. Taxa e platita la Registrul Comertului. Dupa cel mult cinci zile primesti autorizatia de funtionare. Dar asta nu e tot. An de an, va trebui sa te duci la Administratia Financiara, sa dai declaratia pe veniturile obtinute in anul respectiv. Venituri impozabile, evident.





Tara micilor producatori





Cati producatori mici exista in Romania - iata o intrebare la care am obtinut raspunsuri din partea mai multor organizatii ale agricultorilor. Sa luam cazul crescatorilor de vaci. Directorul general al Patronatului laptelui, Valentin Blanaru, ne-a spus ca 91% din furnizorii romani ai fabricilor de lactate de la noi din tara sunt fermieri care au in ograda proprie cel mult trei vaci. Mergem mai departe, la Patronatul carnii de porc, unde stam de vorba cu directorul general Stanca Tudor, de la care aflam ca la noi sunt in total 4,6 milioane de ramatori, dintre care numai 1,6 milioane se afla in ferme, iar restul in gospodariile de la sate. Cat priveste productia anuala de legume, fructe si zarzavaturi a Romaniei, 85% din aceasta este asigurata de cultivatorii care au cateva mii de metri patrati de teren in proprietate, conform datelor pe care le detine Aurel Tanase, presedinte al Organizatiei Nationale Interprofesionale "Prodcom" Legume - Fructe.





200.000 de vaci taiate anual





Sa pui la punct o ferma de vaci - iata un vis frumos, dar greu de realizat la noi, spune Valentin Blanaru. Asta ar insemna ca 50 - 60 de crescatori de animale sa se uneasca. Iar o ferma utilata la cele mai inalte standarde, cu 100 de vaci, inseamna o investitie de 1,2 milioane de euro. "Fabricile de lactate se vor baza in continuare tot pe micii producatori", sustine interlocutorul nostru, care arata ca accesul fermierilor la fondurile europene a fost pana acum ingreunat de "sfanta" birocratie romaneasca. Si daca oamenii n-au fost pana acum sustinuti in activitatea lor, efectul s-a dovedit cat se poate de nociv pentru acest sector - mai mult de 250.000 de vaci au fost taiate in Romania, in fiecare an. Asta e o statistica pe ultimii doi ani, zice reprezentantul Patronatului laptelui. De remarcat ca in Romania sunt 1,3 milioane de vaci, conform informatiilor oficiale. E vorba de animalele pentru care s-au primit pana acum subventii. "Dincolo de calcule, sustinerea acestui domeniu tine, in primul rand, de o decizie politica", e convingerea omului nostru.





Masacrul porcilor





Nici soarta celor 1,7 milioane de crescatori de porci - ne referim aici la cei care au doar cateva animale in batatura - nu e clara in momentul de fata. "Vrem sa se ia o decizie pe termen lung cu privire la soarta acestor oameni, sa se stie exact ce se va face in acest domeniu", spune Stanca Tudor, reprezentanta Patronatului carnii de porc. Daca nu mai ai bani sa-ti cresti porcul, il tai. Si in acest caz a fost un adevarat macel in ultimii ani - efectivele de porci au scazut cu cel putin 200.000 de capete, anual, conform spuselor interlocutoarei noastre.





Impozit pe tot ce misca





"Ideea asta a venit pe fondul impozitarii a tot ce misca", ne explica Stefan Nicolae, presedintele Federatiei "Agrostar", care stie ca taranii din asociatiile agricole nu vor fi atinsi de reglementarea cu privire la persoana fizica autorizata. "Exista sute de asociatii agricole in toata tara, constituite mai ales la nivel local. Oamenii de acolo nu vor avea probleme", ne explica oficialul. Si asta cu atat mai mult cu cat asociatiile agricole sunt deja inscrise in catastifele Registrului Comertului. Ramane ca si producatorii individuali sa plateasca impozit pentru profitul pe care il au din agricultura. Daca au asa ceva. Si mai ales daca se vor inscrie la Registrul Comertului. Pe de alta parte, ideea autorizarii poate avea si un alt scop - atragerea taranilor spre asociere. Asta e parerea lui Dragos Frumosu, liderul Federatiei Sindicatelor din Agricultura. Dar problema e alta - degeaba ai asociatii, daca acestea nu sunt sustinute, nici legislativ, nici cu bani. "Teama mea este ca domeniul agricol nu va avea bani pentru sustinerea fermierilor, chiar daca va fi un cadru legislativ bun. Riscul e ca tot mai mult pamant sa fie necultivat, tot mai multi oameni sa se lase de agricultura", atrage atentia liderul sindical.





"Guvernul sa ne lase in pace"





Este timpul in care legumicultorii au iesit la treaba. Serele au prins viata, desi suntem inca in mijlocul iernii. Rasadurile sunt pregatite de pe acum pentru prima recolta. Am strabatut cateva sate din apropierea Bucurestiului. Zone cunoscute ca fiind dominate de legumicultori, in Mogosesti, la Varlaam, Gradistea si Comana. Umbli pe ulite si casele parca sunt pustii. Abia in spatele lor, in gradini, descoperi forfota. Acolo se insiruie salasurile albe. Taranii ne-au intampinat cu fete asudate si mainile naclaite de noroi. Le spunem de ce-am venit. O noua reglementare de la Bucuresti. Daca esti mic producator, neaparat sa te inscrii la Registrul Comertului, daca vrei sa primesti un ajutor de la stat. "Ce ajutor? Nu ne-a ajutat nimeni, niciodata", zice Victorita Sandu. Femeia are 3.000 de metri patrati de teren, pe care cultiva salata si flori. Astea merg mai bine acum in pietele din Bucuresti. Asa zice ea. "Traim cat sa nu murim", sare la vorba un vecin de peste gard. Victorita stie ce inseamna persoana fizica autorizata. A invatat la scoala comunala din Adunatii Copaceni. S-au organizat acolo, cativa ani la rand, cursuri pentru legumicultori. "Ma duc si ma inscriu. De ce? Ca sa-mi ia statul impozit. Dar ce-mi da in schimb?", ne explica femeia de ce relatia cetatean - stat nu merge bine. Alte gospodarii, aceeasi poveste. "Ce am castigat, am reinvestit. Asa ne-am extins", zice un barbat intre doua varste. Un mesaj pentru Guvern? "Sa ne lase in pace", transmite omul, apoi isi infige din nou mainile in clisa.






Dan Gheorghe, 13 ianuarie 2010