Trovantii din Valcea – furati pe capete





Romanii au ajuns sa fure si bolovani de cateva tone, buni pentru decor in gradinile vilelor luxoase. Dar nu e vorba de roci oarecare. Sunt trovantii sau pietrele care cresc, din comuna Costesti, judetul Valcea. Acolo e un muzeu unic in Romania si printre putinele din lume. Abia in al 12-lea ceas, autoritatile vor sa salveze aceasta minune a naturii.



Muzeul trovantilor a fost amenajat in 1996 de catre profesorii si studentii de la Facultatea de Geologie a Universitatii din Bucuresti. Intr-o zona de cateva mii de metri patrati terenul e nisipos. Dar el are o calitate aparte. E bogat in carbonat de calciu, dupa cum arata specialistii. Asta face ca nisipul sa se pietrifice usor. Studiile au aratat ca acest fenomen se produce in conditii de ploaie, dar si pe fondul unor trepidatii usoare ale pamantului. Misterul n-a fost inca rezolvat in intregime. Spre exemplu, un asemenea pietroi a fost sectionat, iar in interior arata ca trunchiul unui copac.



Am mers la fata locului zilele trecute si, dupa ploile din ultima vreme, se pot vedea mici umflaturi pe suprafata neteda a colosilor, semn ca acestia continua sa-si modifice forma. Au fost identificate, de-a lungul timpului, pietroaie de peste zece metri inaltime, vechimea lor fiind evaluata la cateva mii de ani. Alte pietre sunt de dimensiuni mai mici. Cercetatorii au montat un panou pe care scrie „Muzeul trovantilor”. Cine merge cu masina pe soseaua dintre Ramnicu Valcea si Targu Jiu se poate opri sa vada cum natura a creat forme hilare. Am vazut un bolovan care seamana cu un penis, altul parca e un ou, mai e unul care serpuieste in vazduh, altul a luat forma unei farfurii.



Rocile vor fi inventariate



Problema e ca pana acum acest muzeu n-a fost protejat de lege. Locanicii ne-au povestit despre „pietrele care cresc”, cum le-au botezat ei, spunandu-ne ca au atras ca un magnet diversi „baieti veseli”, care au venit aici cu macarale si camioane, luand bolovanii cu formele cele mai interesante. Preotul din comuna, Victor Muresan, a auzit chiar de unii care si-au construit vile si au vrut sa aiba un trovant in curtea casei. Se vad si acum bolovani uriasi rupti in mai multe bucati, semn ca cineva a incercat sa-i miste din loc, dar i-a trantit si pana la urma s-a lasat pagubas. Altii trec cu masina si nu rabda sa nu-si ia un „suvenir” de dimensiuni mai mici. Cert e ca trovantul creste si dupa ce este scos din mediul sau. Poti sa-l tii in casa si sa-l stropesti regulat, ca sa-si modifice in continuare forma. Satenii din Costesti, care si-au luat si ei cate un „trovantel” in casa, ne confirma acest lucru.



Noul primar al comunei, Valeriu Popescu, vrea sa puna capat jafului. Trovantii vor fi aparati cu un gard din sarma. Au fost sesizate si autoritatile de la Bucuresti. Cu doua zile in urma, a sosit la Costesti o delegatie de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru a evalua situatia. „Vrem sa facem un inventar al trovantilor, sa comparam cu situatia de acum opt ani, cand a fost infiintat muzeul, sa vedem cate pietre au disparut intre timp. Nu stiu daca mai putem recupera ceva, dar macar sa avem grija de ceea ce ne-a mai ramas. Cred ca in cateva luni vom putea obtine pentru acest muzeu statutul de obiectiv national”, spera primarul.



Dan Gheorghe, 18 iulie 2004