Lupii si vulturii - executati ca "dusmani ai poporului", in anii '50



(din ciclul "specii din tara noastra")




"Dusmanii poporului" nu erau, in anii '50, doar oamenii care se impotriveau comunistilor. A mai existat o categorie de adversari ai regimului. De data asta, liderii de la Bucuresti au pus ochii pe animalele si pasarile de prada din Romania, considerate inutile si periculoase, si ca urmare "demne" de a fi sterse de pe fata pamantului. Dam ca exemplu campania de ucidere in masa a lupilor, inceputa in 1950, care a durat zece ani. Dupa cum am aflat de la Dumitru Murariu, directorul de azi al Muzeului National de Istorie Naturala "Grigore Antipa", motivatia autoritatilor a fost ca lupii, de pilda, omorau vanatul - cerbi, caprioare. Asa ca au fost puse in padurile patriei bucati de carne cu otrava, drept capcane pentru temutele carnivore. Se folosea cianura de potasiu. S-a ajuns astfel ca populatia de lupi din tara noastra sa fie exterminata in scurt timp.



Zaganul - victima colaterala



Dar nu s-a intamplat doar atat, pentru ca la "prinzătoare" mai veneau si pasari rapitoare, precum zaganul, vulturul plesuv si codalbul. Au muscat si ele din "prada" otravita. A fost o lovitura cumplita mai ales pentru zagan - o specie aflata, la vremea aceea, in declin. A si disparut, la scurt timp dupa aceea, din tara noastra. Vulturul barbos, cum i se mai spunea, era cea mai frumoasa dintre rapitoarele cerului din Romania, sustin biologii. Un adevarat "avion" cu pene multicolore. Cand isi deschidea aripile, ajungea la o anvergura de aproape trei metri.



Premii pentru uciderea lupilor



Se organizasera in toate judetele centre speciale pentru colectarea pielilor de lup. Dar acolo se puteau aduce si gheare ale unor pasari rapitoare. Se considera ca nu doar lupul este nociv pentru patria noastra, ci si unele pasari, precum cioara, uliul si vulturii. Acuzatia pentru vulturi era ca răpeau pui de animale - capra neagra, spre exemplu, in timp ce uliul dadea iama in gospodariile oamenilor, printre oratanii. Mai-marii vremii promiteau chiar si premii - bani sau alte favoruri - celor care aduceau mai multe piei de lup sau gheare de pasari rapitoare, ca dovada ca ucisesera "infractorii". Trebuie mentionat aici ca lupul e considerat un "sanitar" al padurii. El vaneaza, in primul rand, animalele bolnave sau degenerate. "S-a observat, dupa disparitia lupului, un numar tot mai mare de capriori cu anomalii", arata Dumitru Murariu. Din fericire, lupul a reaparut, mai tarziu, in padurile din Romania, azi populatia fiind aproape refacuta, datorita migratiei acestor animale din Ucraina. "Daca acum tara noastra are locuri fruntase, pe plan mondial, la trofee de caprior si cerb, este datorita selectiei naturale pe care lupii o fac", conchide academicianul.



Pelicanul - luat in catarea pustii



Ne intrebam de ce fauna Romanei este tot mai saraca. Raspunsul e foarte simplu - pentru ca romanii si-au decimat singuri bogatiile naturii, de-a lungul vremii. Exista marturii ale unui "razboi" similar, de data asta purtat in Delta Dunarii, impotriva pasarilor care, vezi-Doamne, mancau prea mult peste, facand paguba in productia piscicola a tarii. Lotul vinovatilor era mare - pelicanul, cormoranul, lopatarul, starvul cenusiu si starvul de noapte. N-a avut nicio importanta opinia oamenilor de stiinta, care sustineau ca aceste pasari mananca doar peste de talie mica, intr-o cantitate infima. "Conform studiilor, aceste pasari consuma cateva sute de grame de peste, si asta nu in fiecare zi", arata directorul Muzeului "Antipa". Dar parca a contat asa ceva pentru paznicii crescatoriilor de peste din Delta! Ei impuscau fara mila pasaretul. Altii incendiau vegetatia, chiar in locurile in care se stia ca sunt colonii de pasari, pentru a fi alungate. Asemenea "eroi" primeau diverse recompense, fie alcool, fie cate un cartus pentru fiecare gheara de pasare - semn ca omorasera acea necuvantatoare. Urmele masacrului din trecut se mai vad si azi - pelicanul cret e pe cale de disparitie in tara noastra.



Dropia - exterminata cu bate si pietre



Alt "inamic" a fost dropia. O inaripata de marimea unui curcan, cu penaj frumos, traind in zonele de campie ale Romaniei, mai ales in Baragan. Toamna, cand dadea primul inghet, aripile acestor pasari atarnau din cauza ghetii, asa ca nu mai puteau zbura. Atunci ieseau taranii la atac, cu pietre si bate, sa le omoare. Victimele erau apoi bagate la cuptor si mancate, pentru ca aveau carnea foarte gustoasa. Ultimele dropii au fost ucise in judetul Teleorman, in anii '70. E o specie practic disparuta la noi. Cu toate astea, in ultimii ani au fost semnalate asemenea pasari in campia vestica a Romaniei. Dar sunt exemplare venite din Ungaria.



Statistici oficiale



Ce a mai ramas azi din fauna Romaniei? Am primit raspuns de la Ministerul Mediului. La noi mai sunt 100 de specii de mamifere, din care 70 ocrotite de lege. Mai bine arata statistica la pasari - avem 400 de specii, dintre care numai 72 necesita protectie. La capitolul reptile putem sa bifam existenta a 23 de specii, peste 80% dintre acestea fiind protejate. La amfibieni situatia arata asa - 19 specii, aproape 90% ocrotite. Se mai stie ca 16% din suprafata Romaniei este reprezentata de arii protejate, in care pasarile si animalele ar trebui sa nu fie deranjate in niciun fel de om. Dar oare asa se intâmpla? "Avem o legislatie buna. Important e sa fie si aplicata. Problema e ca in parcurile nationale continua defrisarile. Se distruge habitatul animalelor si pasarilor. Ce fel de refugiu mai poate fi acolo unde se aude drujba? La care se adauga si pericolul braconierilor", spune academicianul Dumitru Murariu. Din cauza defrisarilor, inca o vedeta a meleagurilor noastre are, de mai mult timp, securea deasupra capului - cerbul carpatin.



Bani europeni pentru speciile romanesti



Autoritatile sustin ca vor investi 215 milioane de euro, in cadrul Programului Operational Sectorial "Mediu", pentru asigurarea "unui management corespunzator al ariilor protejate", dintre care 172 de milioane de euro de la Uniunea Europeana. Banii au ca scop "mentinerea si imbunatatirea starii de conservare a habitatelor si speciilor", dar si "stoparea degradarii biodiversitatii". Legile noastre, asa cum sunt ele in ziua de azi, par fara cusur - nu ai voie sa perturbi viata pasarilor si animalelor in perioadele de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie. Este interzisa distrugerea cuiburilor de pasari, nu ai voie sa ucizi, sa detii sau sa transporti animale sau pasari ocrotite de lege. Nu ai voie sa iei din cuib ouale pasarilor salbatice, nici macar in cazul in care gaoacea a fost deja parasita de "locatar".



"Amintiri" impaiate



Toate bune si frumoase, pe hartie. Dar daca ne-am intoarce in timp cu cateva sute de ani, intr-un exercitiu de imaginatie, am fi uimiti de bogatia faunei de atunci a Romaniei. Am avea in fata noastra o bogatie fara seaman - foca, antilopa saiga, elanul, bourul, calul salbatic, magarul salbatic, marmota de stepa. Sunt doar cateva exemple - cele mai spectaculoase - pe care ni le-a dat directorul de la "Antipa". Din pacate, dupa ce ne intoarcem la timpul prezent, mai putem vedea toate aceste minunatii doar impaiate, la muzeu. Dupa ce au fost vanate fara crutare sau alungate. De romani!



Laborator pentru situatii extreme, la "Antipa"



Am descoperit la Muzeul "Antipa" un laborator, infiintat in urma cu trei ani, unde lucreaza cinci biologi. Cercetarile vizeaza biologia moleculara. Se poate determina, prin studiul ADN, daca o specie este in pericol de disparitie, in functie de bogatia sa genetica. "Scaderea diversitatii genetice este un semnal de alarma in legatura cu viitorul acelei specii", ne-a explicat Luis Popa, doctor in biologie genetica, seful Sectiei de Biologie Moleculara. Exista deja un prim rezultat al studiilor de pana acum de la "Antipa" - lostrita e pe cale de disparitie, judecand tocmai dupa saracia genetica a speciei. Vorbim despre cel mai mare rapitor din apele noastre - de la Dunare si afluenti, pana la apele de munte. Un peste care atinge chiar si 30 de kilograme.



Primii cinci zimbri in libertate



Dar iata si o veste buna - vom avea primele cinci exemplare de zimbru in libertate, in padurile din Muntii Neamtului, incepand de anul viitor. Am aflat acest lucru de la Razvan Deju, biolog la Rezervatia "Dragos Voda" din judetul Neamt. Disparut cu sute de ani in urma, importat in anii '60 din Polonia, si tinut pana acum in rezervatii, zimbrul - pe vremuri fala muntilor nostri - se va intoarce acum la vechile lui salasuri. E drept ca nu va fi singur nicio clipa, orice miscare fiindu-i monitorizata prin satelit. Fiecare animal va avea la gat un fel de zgarda - se numeste radiocolar - ca masura de precautie impotriva braconierilor. Daca totul va merge bine, in viitor vor fi 20 de zimbri in libertate, in padurile Neamtului, promit specialistii. Si totusi, parca sunt prea putine vestile bune de azi, in comparatie cu lista atat de lunga a nenorocirilor prin care au trecut, de-a lungul istoriei, pasarile si animalele salbatice din Romania...




Dan Gheorghe, 26 aprilie 2010