Boi si vaci – premii la loterie




Romanii joaca la loterie de peste o suta de ani. Ca institutie de stat, Loteria Romana a fost infiintata in 1906. La inceputul secolului trecut, premiile erau doar in natura. Se castigau vaci, boi, cai, trasuri, unelte agricole, bijuterii, ba chiar si portofele. Comunistii au interzis marile castiguri in bani, de teama ca oamenii sa nu-si piarda spiritul revolutionar.




Sustinatorii acestui joc au fost, la inceput, oameni de seama din istoria tarii. E vorba, intre altii, de Spiru Haret, Nicolae Iorga, Victor Babes, Constantin Stere sau I.G. Duca. Dar acestia au aratat foarte clar ca loteria nu trebuie sa fie doar o incercare a norocului pentru fiecare cetatean, ci mai ales un mod de a colecta bani pentru scopuri umanitare. Cel mai dureros lucru pentru Romania acelor vremuri era starea deplorabila a sistemului sanitar, cu precadere la sate. Primele fonduri obtinute prin organizarea loteriei au servit construirii de spitale in mediul rural. Astfel, la 30 mai 1906 apare “Legea pentru alcatuirea unui fond al asistentei sanitare a satenilor si infiintarea loteriei pe clase”, punandu-se bazele Societatii Loteriei de Stat.




Primul razboi mondial a fost un dezastru pentru Loteria Romana. Bunurile institutiei au fost puse sub sechestru. Acestea au fost confiscate, dupa sfarsitul conflagratiei, conform Tratatului de Pace de la Paris.




Joc pentru Sanatate




Abia la inceputul anilor ’30 romanii au prins din nou gustul loteriei. Dar si atunci tot sistemul sanitar urma sa beneficieze de acest mod de colectare publica. La vremea respectiva, ministrul Sanatatii si Ocrotirii Sociale era Ion Cantacuzino, la putere fiind guvernul condus de Nicolae Iorga. “Legea pentru infiintarea Loteriei de Stat pe clase pentru sanatate publica si ocrotiri sociale” a fost promulgata de regale Carol al II-lea la 19 iulie 1931.




Este interesant de observat cum erau impartite veniturile loteriei. Astfel, 5% revenea ocrotirii copiilor, 5% pentru Crucea Rosie, 10% pentru spitalele civile din Bucuresti, 20% pentru Epitropia “Sfantul Spiridon” din Iasi si 60% pentru tratarea si combaterea unor boli, precum tuberculoza si sifilisul.





Legislatia in domeniu a fost si mai clara incepand cu 3 februarie 1944. Prin decret regal s-a organizat Regia Loteriei de Stat, care avea gestiune autonoma, dar se afla sub controul Ministerului de Finante. Regia era singura institutie din tara care putea organiza tot felul de jocuri loteristice.



Primele castiguri




In 1906 a fost organizat primul joc loteristic de stat, cu 4.086 de premii, denumit “Loteria expozitiunii romane”. La acea data, se implineau 40 de ani de cand regele Carol I conducea Romania. Cine isi incerca norocul putea sa castige o trasura de lux cu doi cai si hamuri sau o trasura de mari dimensiuni – numita docar – cu doi cai si hamuri ori un armasar de reproductie. Si lista continua - o caruta cu doi cai si hamuri, un cal de calarie, un car cu doi boi, o caruta cu un cal, o pereche de cai de munca, o vaca de rasa si o pereche de boi. Acestea erau premiile mari. Dar erau si castiguri mai mici, care insemnau vite, unelte agricole, arme, bijuterii si obiecte de arta. Organizatorii au prezentat scopul loteriei. Trebuia sa se straga bani pentru construirea de scoli in satele din judetul Braila.




Stop la premiile in bani




Cat a fost Romania de comunista, omul de rand nu si-a pierdut gustul pentru noroc. Lumea juca la loterie, dar de data asta castigurile erau in bani. Cui ii punea Dumnezeu mana in cap, cum se spune, se alegea cu o avere colosala, judecand dupa valoarea leului din anii ’70. Inchipuiti-va ca un om putea sa castige atunci chiar si 300.000 de lei. Cand la acea ora un salariu mediu era de 1.500 de lei. Deveneai boier, ce-i drept, dar ce se intampla cu spiritual revolutionar? Din acest motiv, marile castiguri au fost interzise la un moment dat. Norocul nu-ti mai putea aduce decat cel mult a Dacie.




Dan Gheorghe, 30 ianuarie 2004