"Eu pregatesc viitoarea generatie a comunitatii romanilor din Suedia"




Era un banc inainte de 1989 - a fost construita o sosea intre Romania si Germania, cu doua benzi. Una pentru dus si alta pentru depasire. De la teorie s-a trecut la practica, dupa 1990, cand granitele au fost deschise, peste doua milioane de romani, conform statisticilor, stabilindu-se pe alte meridiane, goniti de saracia si lipsa de perspective din propria lor tara. Un exod care nu se opreste nici azi.



Totusi, vechiul banc ar putea fi completat in acest fel - pe cea de-a doua banda a soselei spre Occident mai vin, din cand in cand, pe contrasens, oameni care vor sa traiasca la noi. Am cunoscut zilele trecute o familie din Suedia - sot, sotie si cei trei copii ai lor. Familie de profesori. Mi-au spus din capul locului ca nu sunt "suedezi tipici". Ce inseamna suedez tipic? "Suedezii au viata foarte organizata. Nu sunt spontani. Totul e calculat si planificat", imi explica Bjorn Apelkvist, om la 40 de ani. Si tot el completeaza - "noi vrem o altfel de viata, decat stilul suedez". Si au decis ca acea "alta viata" poate fi in Romania.



Mustele din pahar



Am facut apoi cunostinta cu Asa, sotia lui Bjorn. Acelasi zambet larg, aceeasi privire calda, acelasi par blond, ca al sotului. Si de aceeasi varsta cu partenerul ei de viata. Femeia mi-a povestit o intamplare. A fost unul din primele contacte ale familiei nordicilor cu Bucurestiul. Se intampla in 1996, la o terasa, in mijlocul verii supra-incinse de asfalt, praf si zgomot. Suedezii au cerut doua pahare cu suc, sa se racoreasca. La final, o descoperire macabra pe fundul unuia dintre recipiente. "Reteta" casei - cateva muste strivite in numele "ospitalitatii" de tip balcanic. Dar asta nu i-a dezamagit pe Asa si Bjorn. Erau deja indragostiti de Romania. Iremediabil. Oare cum poti sa te "lipesti" de o tara straina? Tot suedezii raspund - prin traditiile si oamenii ei. Doar strabatusera tara in lung si-n lat, pe istoricele drumuri ale Moldovei si Transilvaniei. "Romanii sunt spontani, primitori, volubili. Pun atat de mult suflet in tot ceea ce fac", zice Bjorn, care vorbeste despre "dragoste la prima vedere", cand se refera la Bucuresti. Le-a placut forfota damboviteana. Mai putin mustele...



Doi suedezi care stiu romaneste



Cei trei copii ai cuplului - Freja, de sapte ani, Nikita, de cinci ani si mezinul Ossian, de numai doi ani - se harjonesc in jurul nostru, plini de viata. Ossian e si el nascut in Suedia, chiar daca parintii sai locuiesc in Romania din 2006. Dialogul se leaga usor, mai ales ca e purtat in limba romana - Asa si Bjorn stiu romaneste. Ea se descurca mult mai bine decat el. Pasionata de studiul limbilor straine, traducator din engleza, daneza si germana pentru Universitatea din Lund - Suedia, Asa a decis sa invete si graiul lui Eminescu. A urmat un curs de limba romana la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, pe parcursul anilor 2001 - 2002, iar din 2004 a devenit asistent la Catedra de Limba Romana de la Universitatea din Lund. Tot acolo lucra si sotul ei, predand literatura comparata. Asa spune ca cei mai buni prieteni ai lor, in vremea cat au stat in Lund, au fost doi romani. Gazdele ne arata, pe harta Suediei, unde e casa lor. A fost construita in 1870, pe un deal, in mijlocul padurii, al catorva lacuri, dar si al elanilor. Acolo este provincia Varmland, in sud-vestul tarii. Asa nu ofteaza dupa acele locuri - "nu mi-e dor". Cei doi suedezi si copiii lor au acum alta adresa, cea din Romania, intr-un apartament de bloc, la doi pasi de piata Domenii, pus la dispozitie de Universitatea din Bucuresti. "Modest, dar placut", defineste Bjorn traiul intre betoanele romanesti.



Sprijin de la Stockholm



Un salariu mediu in Suedia ajunge la 2.500 de euro, brut, ne anunta Asa. La o viata fara griji financiare pare sa fi renuntat familia nordicilor. Totusi, legatura cu tara lor a ramas foarte stransa. Bjorn este profesor de limba suedeza la Universitatea din Bucuresti. Lector, doctor - scrie pe cartea sa de vizita. Are aproape 60 de studenti interesati de aceasta materie. Este un post finantat, in cea mai mare parte, de Institutul Suedez din Stockholm, care i-a dat girul, dupa un examen riguros. E sprijinita astfel raspandirea limbii suedeze in lume. Daca ar fi sa traiasca numai din salariul pe care il primeste de la institutia academica romaneasca, Bjorn ar avea aceeasi problema ca si ceilalti colegi ai sai din Romania. "Este prea putin pentru un trai decent", considera el, referindu-se la chenzina sa damboviteana, cu mai multe virgule decat zerouri. Pe cand asa, cu tot cu banii primiti din Stockholm, venitul dascalului nostru se apropie de cel al unui cetatean suedez. "Cosul" familiei este completat de Asa, care preda limba suedeza pentru angajatii romani de la Ambasada Suediei din Bucuresti. La care se adauga o bursa obtinuta de la Institutul Cultural Roman din Stockholm, pentru traduceri de literatura romana, in limba suedeza. Asa este si ea legata de Universitatea din Bucuresti, fiind doctorand in lingvistica comparativa.



"Mai bine noaptea scandinava, decat cea romaneasca"



Oare nu e greu sa te adaptezi la viata din Scandinavia? Noaptea polara, sase luni de intuneric pe an, intreb eu. "Stau in centrul Bucurestiului, unde mai mult nu avem curent electric, din cauza defectiunilor repetate. Asta nu e tot o noapte? Dar una impusa. Mai bine cea suedeza, decat asta romaneasca", imi raspunde imediat unul dintre cursantii care au venit sa invete limba suedeza, om la 29 de ani, decis sa plece din Romania, pentru a trai in Suedia. Este ora opt seara, moment in care incepe lectia. Fiecare sedinta dureaza o ora si jumatate. Cate opt sedinte pe parcursul a doua luni - atat dureaza un modul, pentru care platesti o taxa de 500 de lei. Poti ajunge repede la nivel conversational. "Suedeza este o limba organizata, usor de retinut. Mai grea e pronuntia", mi se spune. Daca te duci in Suedia doar sa muncesti, nu ai nevoie neaparat sa stii limba oficiala, pentru ca foarte multi localnici vorbesc engleza. Altceva este daca vrei sa urmezi o scoala - atunci ai nevoie de atestat pentru limba suedeza. Cursantii pe care i-am intalnit in Bucuresti pot primi atestat, in urma unui test care e trimis spre avizare la Institutul Suedez din Stockholm.



500 de lei pentru opt lectii de limba suedeza



Ideea unei scoli de limba suedeza in Romania s-a nascut dupa intalnirea dintre Asa Apelkvist si Mirela Pelin, cea de-a doua fiind, la randul ei, profesoara, a carei casa, tot din zona Domenii, gazduieste aceste lectii. "Am colaborat in cadrul unui after-school, pentru limba germana, apoi ne-am gandit si la suedeza", spune stapana casei. Au postat un anunt pe pagina de Internet a Ambasadei Suediei din Bucuresti. S-au trezit imediat asaltate de cereri, mai ales din partea adultilor. Si nu orice fel de oameni - toti au studii superioare. Si cu acelasi scop - vor sa se stabileasca in "tara celor 100.000 de lacuri". Printre aspiranti sunt sase medici generalisti si un medic stomatolog, ingineri, un muzician, economisti, dar si cativa elevi de liceu, care vor sa ajunga la o facultate in Scandinavia. Cel mai tanar cursant are 14 ani, iar cel mai varstnic - 53. Media e pe la 30 de ani. "Sunt deja 35 de elevi pentru limba suedeza, in ultimele trei luni, de cand am inceput lectiile", spune Asa.



Chirii si pensii in Suedia



Am rapit cateva minute din lectia predata de Asa, asezandu-ne cu totii - si profesoara, si elevii sai - in jurul aceluiasi subiect, cel al emigrarii. Vad in jurul meu oameni - ma refer la cursanti - ajunsi la primele fire de par alb. "M-am saturat sa tot astept in Romania o schimbare. Promovarea se face numai pe relatii, fara sa se tina cont de profesionalism", spune o fata de 28 de ani, economista, care vrea sa-si pastreze anonimatul, ca si ceilalti colegi ai ei. "Doresc o viata ordonata, pe care o pot gasi in Suedia", zice, la randul sau, un medic dentist, de 29 de ani. "Nu e vorba de cat as castiga in Suedia. Nu pentru asta plec. Dar acolo exista respect fata de valori. Asta lipseste in tara mea", continua un inginer. Trei amanunte merita evidentiate. Primul - cei mai multi dintre "scolarii" din fata mea nu sunt casatoriti. Al doilea - o buna parte dintre ei au in Romania venituri peste medie. Si al treilea - majoritatea au stabilit un prim contact profesional cu viitoarea lor patrie. La un moment dat intervine profesoara, chestionata de catre elevii sai, de-a lungul timpului, in legatura cu viata de tip nordic. "Sunt interesati, in special, de chirie, de asigurarile de sanatate si de pensie", spune Asa. Iata raspunsurile - chiria ajunge la vreo 400 de euro pentru o casa fara pretentii, sistemul de sanatate e gratuit, iar pensia trece, in general, de 2.000 de euro. "Este nevoie de multe cadre medicale in tara mea", adauga Asa, ca explicatie la faptul ca, intre elevii sai, ponderea medicilor e cea mai mare.



"Voi nu sunteti sanatosi!"



Profesoara de suedeza exclama : "pregatesc viitoarea generatie a comunitatii romanilor din Suedia", sesizand totusi paradoxul - o familie de nordici vine in Romania, acesti oameni se indragostesc de tara noastra si vor sa traiasca aici, dar in acelasi timp ei au de-a face cu romani care nu stiu pe ce "usa" sa iasa mai repede din propria lor tara, scarbiti de ceea ce se intampla aici, si atrasi ca de un magnet de Suedia, pe care o vad drept izbavirea sperantelor lor. "E si acesta un schimb de valori intre cele doua tari" - remarca Asa Apelkvist, surazatoare. Sotul ei povesteste ca niste prieteni din Cluj le-au spus la un moment dat suedezilor - "voi nu sunteti sanatosi". Apropo de faptul ca suedezii vor sa traiasca in Romania. Discutia noastra din balconul casei in care ne aflam se opreste brusc in latraturile unui caine vagabond. "Este cainele cartierului, Romeo", aflam de la gazdele noastre, semn de adaptare a nordicilor la cotidianul romanesc. Oare chiar s-au adaptat? Asa ne zice ca a auzit de spaga, dar n-a dat nimanui, chiar daca i s-a sugerat la un moment dat. "Cel mai rau este cu sistemul sanitar din Romania", e convinsa Asa, la care Bjorn completeaza - "birocratia e o mare problema".



"Nu vrem sa ne intoarcem la noi in tara"



Bjorn are contract cu Institutul Suedez pe sase ani, din care s-au scurs deja patru. Asta inseamna ca, dupa aceea, daca intelegerea nu se va prelungi, ar putea sa ramana doar cu salariul unui profesor universitar din Romania, fara sprijinul material substantial din propria lui tara. Cu toate astea, sotia lui e categorica - "nu vrem sa ne intoarcem in Suedia". O dovada in plus e ca nordicii si-au inscris fata cea mare, pe Freja, in clasa I, la o scoala de cartier, aproape de locul in care locuiesc. Mai mult de atat, Asa si prietena ei, Mirela Pelin, au pus bazele Centrului Cultural-Sportiv Scandinav din Bucuresti. Vor sa organizeze schimburi culturale - muzica si traduceri ale literaturii romane in limba suedeza, dar si tabere in care nordicii sa vina la noi in tara, sa vada ce frumos e aici. Cine stie, poate ca Asa si Bjorn au descoperit in Romania ceea ce noi, romanii, inca nu vedem...




Dan Gheorghe, aprilie 2010