Voluntarii care ne salveaza in caz de cutremur


Un scenariu apocaliptic, dar de care se pare ca nu putem scapa - cutremur major in Vrancea. Bucurestiul ar fi afectat masiv. Se vorbeste, de mai multa vreme, de sute de cladiri, in Capitala, cu deja "celebra" bulina rosie, care sunt in pericol real de prabusire, in cazul unei miscari telurice de mare intensitate. Pe langa aceasta imagine socanta, ar mai fi alta. O adevarata lectie de solidaritate umana, cum poate nici n-o banuiam pana acum. Pentru ca in tara asta exista Asociatia Salvatorilor Voluntari pentru Situatii de Urgenta. Destul de putin s-a vorbit de aceasta organizatie, desi a fost infiintata cu peste zece ani in urma. Formata din oameni veniti din toate categoriile profesionale, de toate varstele. Sunt aproximativ 10.000 de salvatori voluntari in asociatia asta, care locuiesc in toata tara, dar care, la un semnal, s-ar putea strange de prin toate colturile Romaniei, pentru a da ajutor victimelor unui seism care ar afecta grav Bucurestiul.

Planul national de actiune al voluntarilor

Organizatia de voluntari are un plan pus la punct in cele mai mici detalii. Toti salvatorii au ca punct de intalnire parcul IOR din Capitala, mai precis in dreptul bisericii din lemn. La numai o ora de la producerea seismului, cateva sute de voluntari - bucuresteni - se vor aduna aici. Pe urma, vor veni voluntarii care stau la cel mult 300 de kilometri de marele oras. Acestia trebuie sa ajunga in acelasi punct la 12 ore dupa producerea cataclismului. Dupa alte 12 ore, vin si restul colegilor lor, de la o departare de Capitala de cel mult 600 de kilometri. Deci, trage concluzia Vasile Grososiu, liderul organizatiei, la 24 de ore dupa cutremur, se vor strange in parcul IOR cateva mii de voluntari. Poate nu toti cei din asociatie, pentru ca unii ar fi impiedicati de haosul de pe soselele tarii sau de probleme personale, cauzate tot de furia naturii. "N-am putea fi cu totii la punctul de intalnire stabilit, din cauza problemelor pe care le poate avea fiecare. Dar, la 24 de ore dupa cutremur, ne-am putea aduna, cu siguranta, cel putin cateva mii de voluntari, in Bucuresti", ne asigura interlocutorul nostru. Este important de precizat ca voluntarii nu se substituie fortelor profesionale de salvare. Misiunea pe care o au ei este de a cauta victimele stihiilor naturii si de-a le da primul ajutor, pana la venirea profesionistilor, cu echipamentele medicale.

Femeia de 80 de ani atrasa de radio-amatorism

Am participat, zilele trecute, la una din lectiile de pregatire pentru actuala serie de voluntari, care invata sa acorde primul ajutor. Ei au inceput instruirea inca din toamna anului trecut. Seria de-acum este formata din 200 de oameni. Au la dispozitie un an pentru a se familiariza cu cele mai elementare norme de acordare a primului ajutor. "Bobocii" au format, mai intai, un careu, salutandu-si comandantul. Sunt imbracati cu salopete rosii, pe spatele carora scrie "salvator". Sunt ingineri, muncitori, profesori, studenti, elevi. Limita minima de varsta este de 15 ani. Limita maxima - nu exista. Am intalnit-o, de pilda, printre cursantii din acesta serie, pe Ioana Constantin, care are 80 de ani. Femeia a lucrat, la viata ei, in sistemul de protectie civila, dar vrea in continuare sa dea o mana de ajutor, invatand tehnica radio-comunicatiilor.

Resuscitare dupa norme europene

Liderul organizatiei a reusit sa atraga de partea sa, de-a lungul timpului, specialisti din diverse domenii, mai ales medici, dar si experti in managementul dezastrelor, chiar si foste cadre militare, majoritatea pensionari. "Am pregatit peste 10.000 de oameni din toata tara, in ultimii zece ani, ca voluntari pentru situatii de urgenta", ne-a spus Vasile Grososiu. Voluntarii au primit de la specialisti informatiile esentiale, teoretice si practice, cu privire la acordarea primului ajutor, respectandu-se intocmai regulile Consiliului European de Resuscitare. Ca voluntar, gasesti victima, te asiguri ca nu mai exista niciun pericol de accident in perimetrul respectiv, vezi cate victime sunt acolo, stabilesti prioritatile, adica cine e cel mai grav ranit, pentru ca acela trebuie neaparat resuscitat cardio-respirator. Exista diverse tipuri de manevre de resuscitare, in functie de varsta victimei - ca e om matur, copil ori sugar. Dupa ce ai gasit victima, ai obligatia sa suni la 112 si sa anunti acest fapt. E bine sa descrii exact starea acestuia. "Voluntarul trebuie sa castige timp pentru omul ranit, să-l mentina in viata, pana la venirea echipelor profesionale de urgenta. Primele minute, dupa accident, sunt esentiale pentru viata ranitului", spune Vasile Grososiu. Daca victima e constienta, voluntarul trebuie sa stea de vorba cu omul acela, sa-l incurejeze. Manevrele de resuscitare cardio-respiratorie se vor face pentru cei care si-au pierdut cunostinta. Salvatorul invata sa asculte respiratia omului care nu mai e constient, pentru a-si da seama de starea functiilor vitale ale accidentatului.

Asociatie cu sediul intr-un apartament de bloc

Sufletul acestui fenomen de altruism, Vasile Grososiu, este inginer chimist de meserie, dar a trecut, dupa 1990, prin diverse etape de pregatire, ca prefata la actiunile de voluntariat pe care le-a dezvoltat ulterior. Este absolvent al unei scoli de asistenti medicali, dar si de antrenori sportivi, inspector de protectie civila, dar cu vaste cunostinte si in domeniul protectiei muncii. Sediul asociatiei se afla in apartamentul de bloc al liderului, undeva in cartierul bucurestean Titan. "Nu am primit niciodata sprijin de la autoritati. Ne autofinantam", zice omul nostru. Voluntarii care ar veni din toata tara, pana in Bucuresti, pentru a da o mana de ajutor victimelor unui dezastru, s-ar deplasa doar cu masinile lor. O buna parte dintre ei sunt si radio-amatori, deci au statii de emisie-receptie. Cumparate din banii lor. "Asociatia noastra e o impletire intre sporturile tehnico-aplicative si acordarea primului ajutor", ne descrie liderul. Asemenea sporturi inseamna orientarea turistica, alpinismul si radio-amatorismul. Printre cei care fac parte din organizatie sunt si oameni care stiu sa se catere, avand la ei corzi si restul de echipament pentru actiuni de salvare in zone devastate de un cutremur. Dar fiecare om si-a cumparat singur sculele necesare cataratului.

Caini pentru cautarea supravietuitorilor, de la Craiova

Un alt segment important al acestui sistem de voluntariat este reprezentat de oamenii care se ocupa, la Craiova, cu dresarea cainilor. Animalele stiu sa caute ranitii de pe urma dezastrelor. Centrul de acolo e condus de Liviu Ionescu. Voluntarii doljeni, cu tot cu cainii lor, pot ajunge in Bucuresti in cel mult sase ore de la producerea unui cutremur, pentru a se alatura operatiunilor de cautare a supravietuitorilor. E bine de stiut si ca Asociatia Voluntarilor pentru Situatii de Urgenta are in componenta ei multi absolventi ai scolilor postliceale sanitare. Oameni capabili de prim-ajutor calificat pentru raniti.

Grecii au crezut ca in Romania e dezastru

Toti voluntarii din tara mentin permanent legatura prin radio, unii cu altii. Se stie de ani de zile ca in fiecare miercuri seara se face cate o radioconferinta nationala, in care acesti oameni transmit si rezolva diverse probleme curente ale organizatiei lor. "Exista o retea, la nivel national, de frecventa pentru radio-amatori", ne anunta Vasile Grososiu. Pe langa acesti voluntari, mai sunt in Romania inca 7.000 de radio-amatori, care pot da oricand o mana de ajutor in sustinerea operatiunilor de salvare. Ni se povesteste un fapt hazliu, petrecut cu cinci ani in urma, care dovedeste totusi ca radio-amatorii din intreaga lume pot sari oricand in ajutor, unii pentru altii. La acel moment, voluntarii romani faceau un exercitiu, in care se vorbea de dezastru, raniti si alte nenorociri din tara noastra. Dupa numai cateva ore, radio-amatorii din Romania au primit un mesaj de urgenta de la colegii lor din Grecia. Se anunta ca doua avioane pline cu ajutoare, din acea tara, erau pregatite sa decoleze spre Romania, dupa ce radio-amatorii greci isi alertasera propriile autoritati. Grecii au crezut, dupa ce au ascultat frecventele de la nord de Dunare, ca radio-amatorii romani vorbeau chiar despre o situatie reala de dezastru. Ramanem la capitolul acesta, Vasile Grososiu spunandu-ne ca Romania are nevoie de o frecventa de comunicatie unica, incat voluntarii si autoritatile sa ia legatura, unii cu altii, cat mai rapid. Mai ales ca, dupa o catastrofa majora, liniile telefonice clasice se "incing", pana la blocare. "Gasind supravietuitori, noi, ca voluntari, trebuie sa luam legatura cat mai repede cu autoritatile, pentru a le indica locul in care se afla cei raniti", arata liderul asociatiei voluntarilor.

Psihologi contra atacului de panica

Exista si un alt tip de ajutor, din partea acestei asociatii. S-a constituit, cu ani in urma, un detasament de absolventi si studenti la Psihologie, care actioneaza dupa tiparul medicinei de dezastru, inca putin cunoscuta la noi, dar bine dezvoltata in alte tari. Specialistii pot evalua, in zonele calamitate, starea psihologica a populatiei. Sunt oameni care pot avea diverse stari, de la depresie si furie, pana la panica, majoritatea simptomelor avand ca explicatie tocmai atacul de panica. Interventia la timp a psihologilor voluntari poate sa reduca amploarea unor asemenea comportamente.

"Puteti sa contati pe noi"

Cel mai important e ca inveti sa nu mai fugi. Asta ne-au spus toti voluntarii cu care am vorbit, cu ocazia cursului la care i-am intalnit. "Cu mainile goale poti salva o viata", ne-a spus un sofer de autobuz. "Speram sa nu fie nevoie de noi, la dezastre. Daca totusi va fi cazul, contati pe noi, va vom ajuta", adauga o femeie. Dar nu numai la cutremure si inundatii se da alarma intre cei care fac parte din aceasta asociatie. Oamenii reactioneaza imediat si intr-un alt caz - la cautarea copiilor disparuti. Un astfel de exemplu a fost acum doi ani, la Buzau, cand un copil a fost gasit de voluntari dupa numai cateva ore, la cinci kilometri de casa parintilor lui. Cum l-au gasit asa repede? Dupa regulile manualului de cautare a persoanelor disparute, ni se explica. Stabilesti, in prealabil, la ce distanta poate ajunge copilul, in functie de varsta lui, dar judecand si dupa conformatia terenului si starea vremii. Spiritul de solidaritate s-a vazut si in 2008, cand o fata, tot membra a organizatiei, a sarit intr-o casa in flacari, reusind sa salveze 11 oameni, dintre care patru copii, drept pentru care, la vremea respectiva, a primit o diploma pentru curaj din partea Primariei Capitalei. Si totusi, asemenea oameni raman in anonimat. Chiar ei vor sa fie in umbra. Pana in ziua in care destinul ne va obliga sa-i cunoastem...

Dan Gheorghe, 15 martie 2011 (fotografie de Alexandra Radu)