O altfel de Romanie intr-un sat din Transilvania




Comunitatea de 157 de familii din satul Limba, judetul Alba, da dovada de un neobisnuit spirit de solidaritate. Oamenii de aici si-au modernizat singuri localitatea, o intretin din banii si din munca lor. Mai mult, si-au stabilit propria strategie de dezvoltare pe termen lung a satului in care traiesc.

Impartirea responsabilitatilor

Turla bisericii din sat mai avea putin si cadea. Biserica are aproape 70 de ani. Satenii au stabilit necesarul de materiale. Lemn, tabla, cuie. Si-au impartit responsabilitatile - cine aduce cuiele, tabla si lemnul. Au strans si bani pentru mesterii adusi de la Recas. Dar si localnicii i-au ajutat pe meseriasi. Cate o echipa in fiecare zi, la caratul materialelor. S-a stabilit cine anume din sat face mancare pentru muncitori. Asta s-a intamplat in 2007. Lucrarea a tinut din primavara pana-n toamna. Turla a fost salvata. Un an mai tarziu, s-a pus si acoperis nou la biserica.

Un podet facut intr-o zi

Era nevoie de o cale mai scurta din vatra satului spre campul unde satenii isi au culturile. Drumul se opreste intr-o rapa. Nu era un podet acolo. Trebuia sa ocolesti trei kilometri. Ca sa ajungi la campul cu semanaturi. Pana intr-o zi, cand satenii s-au strans din nou si s-au sfatuit. Tot in 2007. Facem podetul. Zis si facut. De ce aveau nevoie? Doua traverse din fier. Lemn. suruburi, sa prinda bucatile din lemn de traverse. S-au adunat oamenii din sat, intr-o zi de duminica. Luasera deja traversele de la fostul CAP din zona lor. Si intr-o singura zi au construit podetul. Lung de cativa metri. Nu pare a fi mare lucru, la prima vedere. Pentru sateni insa e important. Acum nu mai ocolesc trei kilometri, pana la campurile lor semanate.

Taluzarea malului Muresului

Terenul dinspre balta, cum i se zice pe-aici. Aproape de malul Muresului. Se ducea pamantul la vale. Punand in pericol culturile agricole. Alta sedinta a satenilor, in 2009. Ce facem? Cineva din sat cunoaste pe unul care are o firma cu utilaje de mare putere, special pentru astfel de lucrari. Au vorbit cu el. Si el a venit cu utilajele. Satenii au strans bani pentru motorina consumata de uriasele masini. S-a taluzat terenul. Cu ocazia asta a fost nivelata si o suprafata tocmai buna pentru un teren de fotbal. S-au pus si doua porti.

Refacerea scolii

Scoala din sat. Veche, subreda. Iar s-a strans obstea la sfat. Trebuie s-o reparam. S-au impartit oamenii in echipe. Fiecare si-a luat angajamentul ca intr-o anumita zi sa vina si sa munceasca. Au schimbat acoperisul, ferestrele, usile, tevile de apa, instalatiile electrice. Cladirea e acum ca noua.

Solidaritate pentru viata

O consateana de-a lor a trecut prin momente de viata si de moarte. Avea mari probleme cu inima. Erau necesari bani pentru operatie. Oamenii s-au mobilizat, dupa apelul facut de preotul satului, Marius Pistanila. In numai sapte zile au fost stransi 2.500 de euro. In aprilie 2011. Femeia a intrat in operatie, i s-au pus doua stenturi. Acum e bine. Isi vede de viata ei.

Vacanta pentru copiii sarmani

Tot anul acesta - 11 copii din sat, din familii nevoiase, au fost trimisi in vacanta. Pe banii satenilor. Au pus oamenii mana de la mana si copiii au plecat in tabara, in Muntii Trascau. Au stat pustanii acolo o saptamana.

Asociatia "Limbenii"

Acestea sunt cateva exemple despre felul in care o comunitate mica din Transilvania intelege sa-si rezolve singura problemele. Edilitare sau umanitare. E povestea satului Limba din judetul Alba. Localitate cu 157 de familii, aflata la cativa kilometri de Alba Iulia. Dar taranii de aici nu sunt uniti la intamplare. Si-au facut asociatie. Cel mai important "capital" al acestui sat este munca in comun a locuitorilor sai. Asociatia isi trage botezul de la numele satului - "Limbenii" - si a fost infiintata in 2006. "La inceput, ne-am strans 42 de familii", ne spune presedintele organizatiei, Dorin Bucur. In prezent, asociatia are 147 de membri. Aproape toate familiile din sat au cate un reprezentant in aceasta asociere.

Fara politica

S-au stabilit de la bun-inceput cateva principii. In fiecare an se face o adunare generala, in luna februarie. Se prezinta lucrurile deja rezolvate in precedentul an si apoi proiectele pentru anul urmator. I-am intrebat pe localnici de ce si-au facut asociatia. Si mi-au raspuns simplu - "pentru o viata mai buna". Prin locurile astea mai e o vorba - "sa ne avem de neamuri". Adica oamenii sa fie uniti. Cu ocazia aceleiasi adunari generale se alege un presedinte al asociatiei. Mandatul sau e pentru un an. El isi face o echipa din patru consilieri. Echipa lui Dorin Bucur si-a stabilit anumite obiective pentru anul 2011, cum ar fi lucrari de intretinere la sistemul de canalizare al satului, curatenie generala in cimitir si construirea unui refugiu la una din statiile de autobuz satesti. Al doilea principiu este legat de politica. Adica sa nu se faca politica in cadrul organizatiei. Cei din conducerea asociatiei nu pot fi oameni politici si nici nu au voie sa faca lobby pentru un partid sau altul. Trebuie sa fie doar gospodari. "Avem de rezolvat problemele noastre, pe care le rezolvam doar cu munca noastra", mi se explica.

Strategia de dezvoltare a satului

Satenii au si o viziune de viitor asupra dezvoltarii localitatii lor. Cu atat mai mult cu cat, potrivit statisticilor, trei sferturi din locuitorii satului Limba sunt tineri. Ei isi castiga painea mai putin din agricultura si mai mult ca angajati pe la diverse firme din Alba Iulia. Dar se vede, dupa cum arata satul - case frumoase, ingrijite - ca sunt oameni vrednici. Mi se arata un document intitulat "viziunea de dezvoltare a satului Limba". Textul incepe cu urmatoarea fraza - "vrem sa lasam satul cat mai dezvoltat, pentru generatiile viitoare". Ideea dezvoltarii e legata mai ales de turism. Localnicii vor sa amenajeze malul raului Mures, din dreptul satului lor. Deja au construit un ponton acolo. Vor sa reinvie, in anii ce vin, un mestesug vechi al zonei - plutaritul - si sa-i plimbe pe turisti cu pluta. Si pentru cazarea oaspetilor exista solutii. Fiecare gospodarie de aici are doua corpuri, dupa traditie. La strada este "casa dinainte", cu una sau doua camere. Cele mai frumoase si mai spatioase din acea gospodarie. Pastrate pentru oaspeti. Gazdele stau intr-un alt corp de casa, mai simplu si mai ascuns, spre gradina de legume. "Casa dinainte" ar putea dobandi statut de pensiune. Asociatia din satul Limba are deja angajat un expert in domeniul turismului, care sa rezolve problema asta, din punct de vedere al actelor, pentru toti oamenii din localitate care vor sa aiba turisti la ei in casa. "Sunt foarte multi care vor asta", ne asigura Dorin Bucur.

Voluntari pentru paza podului peste Mures

Ideea de solidaritate in satul Limba are radacini adanci. Asezarea e atestata inca din anul 1238. Documentele arata ca aceasta comunitate a participat la revolutia din 1848, sub comanda lui Axente Sever. Oamenii de aici au pus umarul si la construirea Catedralei din Alba Iulia. La putin timp dupa Marea Unire de la 1918, voluntarii din Limba, constituiti intr-un pluton, au pazit podul de peste Mures, aflat la mica distanta de satul lor. Au ramas relatari si din perioada interbelica, in care satul era remarcat pentru organizarea minutioasa. Localnicii se imparteau atunci in grupuri. Unii curatau santurile, altii viile si pasunile. Toata suflarea satului a luat parte la construirea bisericii, in 1942. Taranii au carat piatra de rau, in carutele lor, pentru temelia lacasului de cult. Denumirea satului vine, din cate se stie, de la o limba de pamant de pe malul Muresului, unde pe vremuri se opreau plutasii, la ceas de odihna. Satul face parte din comuna Ciugud. Dar dintre cele sase sate ale comunei, numai in Limba exista asociatia taranilor, ne-au confirmat oficialii de la Primarie.

Canalizare si camin cultural

Spiritul de coeziune s-a pastrat si in perioada comunista. In anii '70, satenii au ridicat caminul cultural. Iar in 1977 au participat la lucrarile de canalizare a intregului sat. Au sapat santuri pe toate strazile. Au facut si bazinul pentru captarea apei. "Parintii mi-au povestit cum s-a muncit atunci", adauga Dorin Bucur.

Operatiunea gazelor naturale

Una dintre cele mai mari operatiuni de modernizare a satului Limba s-a desfasurat intre anii 1994-1995. La acea vreme, comuna Ciugud a intrat in planurile autoritatilor de-a fi conectata la reteaua nationala de gaze naturale. Pe atunci nu era inca asociatia de azi din Limba. Dar locuitorii satului au decis la acel moment sa formeze un comitet ad-hoc, in conducerea caruia sa fie patru oameni, dintre cei mai iscusiti ai comunitatii, intre care si contabilul Gheorghe Serdean. El a primit sarcina de-a strange bani de la toate familiile din sat. S-a decis ca fiecare familie sa plateasca esalonat suma necesara pentru racordarea la reteaua de gaze. Atat cat revenea fiecarei gospodarii in parte. S-a achitat suma de 220.000 de lei vechi pentru un foc, in rate, din octombrie 1994 pana in noiembrie 1995. Tocmai prin esalonarea platilor s-a reusit ca oamenii sa achite mai usor intreaga factura, fara nicio penalizare de intarziere. "Unii si-au vandut vitele, altii s-au imprumutat. Dar toti au dat banii la termen", isi aminteste fostul contabil. Istoria satului Limba are in paginile sale data de 11 noiembrie 1995, cand prima flacara din gazul venit pe conducta s-a aprins in aceasta localitate.

Revelionul satului

Daca veti cauta in satul Limba o carciuma, sa stiti ca nu gasiti. Pur si simplu nu exista. Am intrebat de ce si mi s-a raspuns ca nu e nevoie. Limbenii prefera sa se viziteze reciproc, ca "in familie". Dar mai ales cand se strange toata suflarea la marile sarbatori de peste an. Cum ar fi Revelionul satului. Oamenii isi impart si cu aceasta ocazie responsabilitatile. Fiecare stie ce si cata mancare sa aduca, ce si cata bautura. Ca sa nu vina toti cu aceleasi feluri. Se mai strang bani pentru lautari si sa vezi petrecere de pomina. La caminul cultural. La fel se intampla si de Rusalii, de Paste, si de Ziua Femeii. Dar si la "Fiii satului" - sarbatoare care in 2011 va ajunge la a 43-a editie. Se desfasoara in prima duminica din septembrie. Cu ocazia asta, se intorc la vatra si limbenii stabiliti in alte tari. Pentru asemenea momente a fost construit un gratar demn de Cartea Recordurilor. Are nu mai putin de 1,70 metri lungime si 1,20 metri latime. Zi de sarbatoare e si pe stadionul local. Echipa tinerilor contra echipei batranilor. Tot satul e spectator la meci. Rezultatul nu mai conteaza, daca toata lumea se simte bine.

Dansul "lupilor"

E in acest loc, poate mai mult ca in alte parti ale tarii, dorinta oamenilor de a nu-si pierde identitatea. Plus ca, spun ei, traditia poate fi si un prilej de atractie pentru turisti. Asociatia limbenilor promoveaza, in randul copiilor, jocurile strabunicilor - raca, futungu, lapte gros, picu, ogoiul, baza, cutitas, taurul. S-a intocmit regulamentul fiecarui joc in parte, pentru corecta informare a noilor generatii. Mai sunt si alte obiceiuri, precum Borbolatita - de Sfantu Gheorghe, Pitaraul - in ajun de Craciun, Bacsaitul - inaintea Anului Nou. Organizati intr-un ansamblu popular, tinerii pornesc in alai, de-a lungul satului imbracat de zi mare.

La intrarea in localitate vezi un panou impozant care anunta satul Limba si poza unui barbat infasurat in blana de lup. Legendele spun ca in locurile astea se practicau, pe vremea dacilor, ritualuri de transformare a omului in lup, ca un fel de pregatire militara a tinerilor. "Noua, celor din satul Limba, ni se mai spune si pricolici", auzim de la Dorin Bucur. De cinci ani incoace, de cand aceasta datina a fost scoasa de la "naftalina", este organizata "Noaptea pricolicilor", pe 29 iunie, cand sunt Filipii de Vara. Dansuri si cantece traditionale, la lumina lunii si a focurilor de tabara. Credinta populara spune ca cine tine sarbatoarea asta isi apara casa de lupi si de duhuri rele. Dar nici pomeneala de lupi, azi, in satul Limba. Doar suflete calde, bucuroase de oaspeti...


Dan Gheorghe, 23 august 2011