Ecoturism in Romania - occidentalii "vaneaza" cantecul pasarilor, zborul gazelor, culorile florilor si urmele animalelor salbatice


Romanii tanjesc dupa ce are Occidentul, iar occidentalii plang dupa ce au romanii. E paradoxul in materie de turism, cand facem diferenta intre Est si Vest. Noi ne minunam de autostrazile si serviciile Austriei sau Elvetiei. Vesticii sunt extaziati, in schimb, de bogatia faunei si florei din Romania. Minusuri si plusuri, de-o parte si de alta, exclama Hermann Kurmes, care a fost ani la rand tour-operator in Germania, Austria, Elvetia si Italia. Acum face aceeasi meserie in Romania.

Noi avem ceea ce Vestul a pierdut 

L-am cunoscut pe Hermann la pensiunea sa din Magura, un sat de langa Zarnesti, in judetul Brasov. El sustine ca Romania nu e cu nimic mai prejos decat Occidentul. Muntii si padurile din vestul Europei au o frumusete aparte, infrastructura turistica de acolo e impecabila, dar cu toate astea lipseste ceva esential. Acolo nu mai sunt animale salbatice, pasari, insecte. Pe de alta parte, Romania nu are, ce-i drept, infrastructura dezvoltata, dar in schimb oferta noastra pentru straini este de-a dreptul irezistibila - natura. E mesajul pe care Hermann il transmite oricui vorbeste cu el, din 1997, de cand s-a intors in tara natala - "ce oferim noi pe piata europeana de turism este natura pura. Strainii apreciaza insa mai mult acest lucru, decat o fac romanii".

Organizare elvetiana

Destinul l-a purtat pe acest om spre Occident inca din 1977, cand a parasit Romania. Abia terminase liceul. Si-a continuat studiile in Germania, in domeniul biologiei, dar a devenit si intructor de schi, mounatinbike si surfing. Era profesor si, in acelasi timp, organiza vacante pentru oameni de toate varstele, in special pentru tineri. Clientii cumparau un pachet complet de servicii - transport, cazare in sate turistice, excursii, sporturi extreme. Totul calculat la minut. Turistul stia ca in ziua cutare se duce in excursie, intr-un anumit loc, in alta zi avea tren sau autobuz spre o destinatie anume. Cand o familie inchiria o cabana in creierii muntilor, de exemplu in Elvetia, organizatorul sejurului venea in fiecare zi, dimineata, si lasa la usa cabanei materia prima, din care clientii isi preparau mancarea pentru ziua respectiva.

Plecat in munti, in apararea animalelor

Si a venit anul 1997, cand Hermann Kurmes s-a intors in Romania. A fost profesor, o perioada, la doua scoli din Medias. Ce l-a frapat dupa ce a pus din nou piciorul in tara natala a fost braconajul. Si mai ales taierile masive de paduri. Stia deja tot ce se intamplase in Occident, in era industrializarii. Anglia, de pilda, si-a ucis ultimul lup cu vreo 200 de ani in urma. "Pe atunci, in Anglia s-a considerat o mare victorie", zice interlocutorul nostru. La fel s-a intamplat cu lupii, ursii sau iepurii din Franta. Pe vremuri, se dadeau acolo chiar si premii celor care ucideau asemenea salbaticiuni. Agricultura intensiva din Vest, folosirea ingrasamintelor, a dus la distrugerea aproape in intregime a speciilor de pasari si insecte. "Vesticii isi dau seama abia acum de ceea ce au facut. In prezent, au legi drastice pentru protectia mediului, dar nu mai pot repara aproape nimic din raul pe care l-au facut", zice Hermann. El s-a alaturat unor cetateni germani, in perioada 1998 - 1999, intr-un demers de a-i convinge pe romani, mai precis pe satenii din Tara Barsei, sa nu mai ucida animalele salbatice, mai ales puii de lup si de urs. "Trebuia sa-i facem pe oameni sa inteleaga ca turismul la carnivore le poate aduce bani", adauga barbatul, care a strabatut muntii, prin sate si pe la ciobanii de la stane. S-a implicat apoi in constituirea Asociatiei de Ecoturism din Romania, care are 31 de membri activi in momentul de fata. Oamenii acestia au investit in turismul ecologic, prin servicii de cazare si de masa, fiind raspanditi in Bucovina, Apuseni, Bistrita, Brasov si in satele sasesti. Din aceeasi asociatie mai fac parte tour-operatori si organizatii de turism rural. Asociatia colaboreaza si cu Parcurile Nationale.

"Industria" drumetiei

Turismul ecologic e acum la "putere" in Occident, ne explica Hermann. Acolo s-a constituit, cu ani in urma, Federatia Europeana a Drumetilor. Numai in Germania sunt 600.000 de membri. O adevarata industrie a drumetiei, de pe urma careia au fost create 144.000 de locuri de munca, veniturile obtinute ridicandu-se in fiecare an la 7,5 miliarde de euro. Dar cum stam noi la capitolul asta - ne spune Bogdan Papuc, responsabilul de marketing si certificare in cadrul Asociatiei de Ecoturism din Romania. Anul trecut s-au inregistrat 20.000 de nopti de cazare in pensiunile ecologice romanesti. "Statistica e valabila numai pentru membrii asociatiei noastre. Este inca putin, fata de potentialul pe care il are Romania, in privinta ecoturismului", precizeaza Bogdan. Sa pornesti prin munti si paduri, in parcuri naturale, observand flora si fauna, sa stai in mijlocul taranilor din satele traditionale - asta e definitia ecoturismului. E de stiut ca 70% din clientii care fac ecoturism in tara noastra sunt straini. Concurentii nostri in materie de ecoturism nu sunt tarile din Vest, adauga Bogdan, ci statele din estul Europei, care au si ele natura dominata de salbaticiuni. E insa de retinut ca statisticile plaseaza Romania printre cei mai tari "jucatori" in acest domeniu. Tara noastra are 60% din totalul de ursi bruni, raportandu-ne la spatiul Uniunii Europene, conform unui raport dat publicitatii de Ministerul Mediului, inca din 2008, ceea ce inseamna aproximativ 7.000 de exemplare. Alte cifre arata ca o treime din carnivorele mari ale Europei sunt pe teritoriul Romaniei. "Avem un potential foarte mare, in privinta ecoturismului. Din pacate, nu-l folosim asa cum trebuie. E nevoie de o sustinere reala a turismului, nu numai de campanii publicitare", conchide Bogdan Papuc.

100 de euro pe zi pentru natura pura

Magura, un sat incadrat de doua masive muntoase - Bucegi si Piatra Craiului. Drumul de piatra, pornind din Zarnesti, te urca ametitor spre inaltimi inconjurate de nori. E una din destinatiile strainilor care cauta in Romania cristalinul de la facerea lumii. Grupurile de vizitatori sosesc cu precadere din Germania, Anglia, Franta, Olanda, Elvetia si Austria. Diverse categorii de turisti, fiercare cu preocuparile lor. Englezii, de pilda, sunt interesati de pasari si animale. Elvetienii vor sa descopere flora montana. Austriecii sunt curiosi de aspectele istorice ale Transilvaniei. Culmea, ne spune gazda noastra, Hermann Kurmes, strainii nu mai sunt, in ultima vreme, atat de deranjati ca in Romania lipsesc autostrazile. "Cu ani in urma, se speriau de drumurile noastre. Dar cu timpul s-au invatat cu ele. Pentru ei fauna si flora din Romania compenseaza neajunsurile legate de drumuri", continua tour-operatorul. Cele mai importante destinatii ecoturistice din tara noastra vizeaza lantul Carpatilor - Rodna, Retezat, Bucegi, Fagaras, Apuseni, zona Portilor de Fier, dar si Delta Dunarii. Cei dornici de acest gen de turism sunt, dupa cum ni se precizeaza, oameni intre doua varste, cu pregatire de la medie spre superioara si cu venituri consistente. La targurile internationale de ecoturism, oferta Romaniei in acest domeniu inseamna pachete de vacanta - cazare, masa, voiaje in natura, sporturi de aventura, ghizi - care costa aproximativ 100 de euro pe zi, de persoana. In tarif intra si biletul de calatorie al celor care vin din tara lor pana in România. Cei mai multi stau la noi cate zece sau chiar 14 zile.

La "vanatoare" de fotografii si sunete

Ei, si sa-i vezi pe Hans, John sau Pierre cu o gramada de aparate agatate de gat - de fotografiat, de filmat si de inregistrat - cum merg prin paduri, spre pasunile alpine, condusi de un ghid. Au fost deja formati zece ghizi de flora si fauna, in cadrul Asociatiei de Ecoturism. Cand se merge in parcurile naturale, mai sunt si rangerii care ofera oaspetilor explicatii. Calauza stie cand anume infloresc anumite specii de plante, in functie de anotimp si de altitudinea la care acestea cresc, pentru ca turistii sa le vada la momentul oportun in toata splendoarea lor. Unii oaspeti se minuneaza cand vad o banala rama, un carabus, capre negre, soimi, lacuste. Ce sa mai zici de greieri. Strainii le inregistreaza cantecul. Prind din zbor si simfonia pasarilor. Nu conteaza ca e zi sau noapte, "vanatorii" de sunete sunt la datorie. Altii scot din rucsac ditamai atlasul botanic. Pentru ca numai in carti au vazut, la viata lor, in Occident, floarea de colt, garofita, musetelul, coada soricelului sau menta salbatica. Atunci cand observa ceva nou pe teren, isi noteaza in agenda fiecare amanunt. Se mira, de pilda, ca in Romania sunt nu mai putin de opt specii de cimbrisor. "Oamenii acestia traiesc bucuria, ca niste copii. Fotografiaza flori, pasari, animale, se minuneaza de orice lucru, care noua, romanilor, poate ca ni se pare banal. Pentru ca noi avem tot timpul in jurul nostru pasari, animale, insecte. Ar trebui ca romanii sa vada aceasta reactie de uimire totala a occidentalilor. Poate asa ar intelege cat de importanta e bogatia pe care o avem", arata Hermann Kurmes. 

In asteptarea cucuvelei

De cate ori pleaca pe un traseu, care inseamna un anumit numar de kilometri strabatuti in fiecare zi, strainii parasesc adesea coloana si o iau la fuga dupa fluturi si gaze, sa le pozeze. Se vor intoarce apoi la ei acasa, in Vest, laudandu-se cu toate "capturile" lor. Hermann le stie deja obiceiurile! Isi aminteste de unii care au stat cateva zile in padure, asteptand cantecul cucuvelei, pe care l-au si inregistrat, evident. In imprejurimile orasului Rajnov s-au construit sase observatoare, de unde pasionatii pot sa urmareasca animalele salbatice. Raman extaziati la vederea ursilor sau lupilor. Dar strainii nu stau cocotati doar in foisoarele acelea, ci pornesc in cautarea urmelor de urs, de mistret sau de lup. Si pe acelea le fotografiaza. Ni se mai spune ca genul acesta de turisti nu accepta sub niciun chip vanatoarea. Orice foc de arma ii face sa renunte imediat la vacanta in tara noastra. Astfel de incidente ar putea duce chiar si la eliminarea Romaniei din cataloagele unor firme internationale de turism ecologic.

Noroc ca nu avem drumuri!

Unii spun - ce rau e ca nu avem drumuri! Paradoxal insa, lipsa cailor de acces in zonele izolate, mai ales in munti, e mana cereasca pentru Romania. Sa ne gandim numai la alte statistici oficiale, care arata ca doua milioane de hectare de padure din tara noastra sunt neexploatabile. Si asta tocmai datorita lipsei oricaror drumuri, chiar si forestiere. Avem inca 400.000 de hectare de paduri virgine, in care nu s-a taiat nici macar un pom. Teritorii in care numai animalele salbatice sunt stapane. In acelasi timp, 16% din suprafata Romaniei se afla sub aripa legii, prin ariile protejate, in care fauna si flora sunt la adapost de "furia" oamenilor, cel putin teoretic. Cerbul carpatin, lupul, rasul, capra neagra, pisica salbatica, broasca testoasa de uscat si de apa, vipera cu corn, la care se adauga prepelita, califarul, lebada. Si lista salbaticiunilor pe care le putem vedea la noi e, din fericire, foarte lunga. Inca! O descriere a faunei tarii noastre, din 1938, vorbea despre turme de animale salbatice si puzderia de pasari care ne "inundau" muntii si campiile. Defrisarile masive din ultimele secole au dus insa la disparitia unor specii, precum antilopa saiga, bourul, elanul sau vulturul barbos. "Nu repetati greseala noastra", e sfatul pe care il aude de cele mai multe ori Hermann Kurmes de la clientii sai din Occident, in timp ce-i conduce de-a lungul Romaniei, in cautarea minunilor naturii. El spera ca romanii vor intelege, pana nu e prea tarziu, aceasta povata.



Dan Gheorghe, 21 iulie 2011