Al doilea popor roman, din Cer



Romania ar fi putut avea azi peste 40 de milioane de locuitori. Dar nu suntem decat pe jumatate. Al doilea popor roman a ramas in Cer. Pentru ca in 50 de ani - din 1958 pana in 2008 - au fost facute 22 de milioane de avorturi in aceasta tara. Totul a inceput cu propaganda sovietica, de dupa al doilea razboi mondial, care le indemna pe romance sa-si lepede pruncii si sa mearga la munca, pe santiere si in fabrici.

Statistica oficiala

"Ar fi trebuit sa mai am azi inca sase frati, mai mari decat mine. Dar in viata nu suntem decat eu si un frate de-al meu. Ceilalti sase sunt in Cer. I-a avortat mama". Cuvintele apartin unei femei de 40 de ani. Doar cateva randuri reusesc sa defineasca 50 de ani din istoria acestei tari. Cifrele vorbesc de la sine - 22.178.906 avorturi. Facute in Romania. Pe parcursul unei jumatati de secol. Este vorba de intervalul cuprins intre 1958 si 2008. Datele apartin Centrului de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare din Ministerul Sanatatii. Si mai interesant - sau poate mai tragic - este ca la sfarsitul acestui interval, adica in 2008, populatia Romaniei, conform datelor oficiale, era de 21.504.442 de locuitori. Deci numarul avorturilor din ultimii 50 de ani este mai mare decat populatia actuala a tarii! Sau cum remarca altcineva - a doua populatie a Romaniei, egala cu cea de azi, pamanteana, n-a avut permisiunea de-a se naste in aceasta tara.

Trei avorturi, in medie, de femeie

"Nu stiu sa se mai fi petrecut un asemenea fenomen, intr-o alta tara europeana. Poate doar in Rusia numarul avorturilor sa fie mai mare", ne-a spus Vasile Ghetau, profesor de Demografie la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti si director al Centrului de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici", din cadrul Institutului National de Cercetari Economice al Academiei Romane. La care Borbala Koo, director executiv al Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala, adauga diverse statistici, la nivel european, pe o perioada istorica indelungata, care arata ca media intreruperilor de sarcina din Romania o depaseste pe cea din Vest. La noi revin, in medie, trei avorturi in viata unei femei, pe cand in Occident o femeie a facut, tot in medie, cel mult un avort.

Numaratoarea chiuretajelor, an de an

Specialistii de la Centrul de Statistica al Ministerului Sanatatii ne-au spus despre contabilizarea avorturilor din Romania ca operatiunea aceasta a inceput in 1958. Nu exista date mai vechi. An de an se consemna numarul lor - fie ca erau la cerere, fie din cauze medicale. Facute in spitalele sau maternitatile de stat. Anul 1958 are o semnificatie anume. Pentru ca in 1957 s-a emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Propaganda din anii '50, pentru avort, desfasurata in Romania, dupa tipare sovietice, ne-a fost confirmata de profesorul Ghetau. Culmea e că azi se pune o "stampila" comunismului, cum ca pe vremea aia avortul era interzis. Asa cum s-a intamplat la noi pana in 1989, ce-i drept. Dar comunismul, in esenta lui, a promovat avortul. Rusia sovietica militase, inca de pe vremea lui Lenin, pentru aceasta idee. "Era un ciudat mod de a vedea emanciparea femeii", remarca Bogdan Stanciu, presedintele Asociatiei "Pro-Vita pentru nascuti si nenascuti" - filiala Bucuresti. Dupa al doilea razboi mondial, cand Romania a intrat in sfera de influenta sovietica, pe langa multe alte "binefaceri" bagate de Moscova pe gatul romanilor, a fost si politica in favoarea avortului. Urbanizarea si industrializarea fortata au distrus practic familia traditionala romaneasca, plina de copii. Noile principii socialiste o scoteau pe femeia romana din gospodaria ei si o expediau direct pe santiere si in fabrici. Sa nu mai tina plodul in brate, ci volanul tractorului!

1965 - record absolut la intreruperi de sarcina

E la noi o legenda, nefondata, cum ca anul de varf al avorturilor din Romania a fost 1990, primul an de dupa caderea comunismului autohton. Atunci s-au facut 992.265 de intreruperi de sarcina. Dar adevaratul record este in cu totul alta perioada, tocmai in plin comunism. Mai precis in 1965, cand s-au facut 1.115.000 de avorturi. Legale, atentie! Acela a fost anul cu cele mai multe avorturi din Romania, din totalul statisticii realizate la noi intre 1958 si 2008. Mai fusesera inca doua "varfuri", inferioare, in 1964 - 1.100.000 de avorturi, si in 1963 - 1.037.000 de cazuri. Decretul 463 din 1957 a "produs", in total, 7.521.100 de avorturi, in numai noua ani, din 1958 pana in 1966. Sunt cei mai "prolifici" noua ani, din acest punct de vedere, ai Romaniei!

15.000 de femei ucise

A urmat o perioada confuza si in acelasi timp tragica pentru romance. Anul 1966 aduce Decretul 770, de care multi isi amintesc ca fiind momentul interzicerii avorturilor. Mai nimerit ar fi sa spunem ca s-a redus numarul lor. O femeie era obligata sa dea nastere copilului, daca a ramas insarcinata inainte de 40 de ani. Putea sa avorteze numai daca avea deja patru copii sau din motive strict medicale. Numarul avorturilor a scazut semnificativ, dupa 1966. Daca urmarim statistica oficiala din intervalul 1967 - 1989, vedem ca numarul lor a fost, in fiecare an, de cel putin 200.000, dar nu mai mare de 430.000 de cazuri. O mare necunoscuta este legata de avorturile clandestine. Din datele stranse de Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala rezulta ca cel putin 15.000 de femei si-au pierdut viata, pana in 1989, din aceasta cauza. Unele foloseau tije, andrele, sonde urinare, altele apelau la "babe", pentru "tratamente" din plante. Orice cale, numai sa scape de sarcina. Multe femei s-au ales, in schimb, cu infectii grave. Doar cele cu adevarat norocoase au scapat cu viata.

Piata neagra a contraceptivelor

Cat despre mijloacele contraceptive, acestea au aparut la noi abia in anii '70, dar se dadeau numai pe reteta. Au disparut insa dupa 1980, cand s-a strans "surubul" in politica pro-natalitate. Nu mai gaseai marfa asta decat pe piata neagra, mai ales in localitatile din vestul tarii, unde se facea aprovizionarea din Ungaria si Serbia. Regimul de atunci mergea pe ideea de a creste populatia Romaniei. Femeile erau tinute sub stricta observatie, prin controale ginecologice periodice, obligatorii la locul de munca. Cele depistate ca fiind gravide erau imediat luate la ochi de autoritati, sa nu cumva sa avorteze. Datele oficiale raportau, cu mandrie patriotica, la 1 iulie 1989, ca tara noastra atinsese cota de 23.151.564 de locuitori.

Mai multe avorturi decat nasteri, in anii '80

E ciudat totusi un lucru, dupa cum ne atrage atentia statistica Ministerului Sanatatii. Din toata perioada 1967 - 1989, anii 1981 si 1983 s-au remarcat cu cele mai multe avorturi. In 1981 au fost 427.081 intreruperi de sarcina. Oficiale! Ne uitam apoi la numarul de nascuti vii din acelasi an - 381.101 copilasi. Se vede clar ca lumina zilei ca in 1981 au fost mai multe avorturi, decat nasteri. Aceeasi situatie si in 1983. Atunci au fost 421.306 avorturi si numai 321.498 de nascuti vii. De unde putem trage concluzia ca propaganda anti-avort si "tarii cat mai multi copii" erau sloganuri doar pe hartie, fara sa dea si roadele scontate, in realitate. Oricum, statistica e cat se poate de clara : in perioada 1967 - 1989, deci pe parcursul a 23 de ani, in Romania s-au facut 7.398.210 avorturi.

Liberalizarea de dupa 1990

O alta etapa din istoria romaneasca a intreruperilor de sarcina a inceput in 1990, cu Decretul din 26 decembrie 1989, al noii puteri revolutionare. A patra hotarare luata de noul regim, dupa caderea lui Ceausescu, s-a referit la avorturi - acestea au fost liberalizate. Aproape un milion de chiuretaje au fost inregistrate in 1990, in clinicile de stat. Numarul lor a inceput sa scada, pe parcursul timpului, ajungand la mai putin de 500.000 - in 1996, sub 200.000 - din 2004, pentru ca in 2008 sa fie inregistrate 127.907 cazuri. Cifra totala a intreruperilor de sarcina, din perioada 1990 - 2008, asadar in 19 ani, se ridica la 7.259.596 de situatii de acest fel.

Cifre ascunse de clinicile private

Statistica oficiala, de dupa 1990, este pusa totusi intre "paranteze" de o asociatie care militeaza impotriva avorturilor. Avem datele intreruperilor de sarcina din unitatile sanitare de stat. Nu exista, in schimb, rapoarte similare din clinicile private. Specialistii de la Centrul de Statistica al Ministerului Sanatatii ne-au confirmat problema. Ei solicita clinicilor private statistica anuala. Dar informatiile nu ajung la autoritati. Legile actuale nu prevad o constrangere pentru cei care refuza acest lucru. De situatia asta ne-a vorbit si Bogdan Stanciu, presedintele Asociatiei Pro-Vita Bucuresti. Organizatia sa a inceput, cu trei ani in urma, sa stranga informatii despre numarul intreruperilor de sarcina care se fac anual in Romania, in spitalele de stat si in clinicile particulare. Concluzia e ca cifrele Ministerului Sanatatii sunt subraportate, la nivelul intregii tari. "Situatia este cauzata de lipsa de comunicare sau de comunicarea incompleta a datelor de catre mediul sanitar privat, cu o pondere in crestere, in ultimii ani, dar si de tendinta de ocultare permanenta, observata de noi in timpul documentarii. Metodele sunt felurite, de la ingreunarea accesului, pana la raspunsul in bataie de joc, la intrebari adresate in baza liberului acces la informatiile de interes public", sustine interlocutorul nostru.

15 milioane de romani, in anul 2050

Dupa ce, timp de o jumatate de secol, Romania si-a format un al doilea "popor", in Ceruri, azi, aceeasi Romanie se plange ca are - si ar putea avea in continuare - prea putini oameni vii intre hotarele sale pamantene. Se cunosc discutiile si rapoartele despre imbatranirea populatiei, cu toate consecintele sociale si economice ale acestui fenomen, Avem tot mai putini tineri apti de munca, in timp ce numarul pensionarilor creste. Datele oficiale arata ca populatia Romaniei a scazut cu 1.647.122 de persoane, din 1989 pana in 2008. Explicatia e data nu numai de scaderea natalitatii, dar mai ales de plecarea multor romani in strainatate. Intrebarea cea mai grea e legata de ceea ce va fi de acum incolo. Previziunile facute de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare arata ca populatia Romaniei ar putea ajunge, in anul 2050, la vreo 14 milioane de locuitori. La randul ei, Organizatia Natiunilor Unite pare ceva mai optimista - 15, 9 milioane - la aceeasi data. L-am intrebat pe profesorul Vasile Ghetau, in calitatea sa de director al Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, ce parere are despre estimarile BERD si ONU. "Previziunile lor sunt solide", a venit un raspuns scurt. Am vrut sa stim de la specialistul in demografie cum "citeste" statistica avorturilor din Romania pe o jumatate de secol - peste 22 de milioane de cazuri. "Cifra in sine este ingrozitoare pentru evolutia unui popor", considera Vasile Ghetau, fara a exclude totusi dreptul fiecarei femei de a decide cati copii vrea sa aiba.

"Aoleo, asa multe avorturi?" - exclama politicienii

Ar trebui sa raspundem acum la urmatoarea intrebare - ce am invatat, ca popor, dupa cei 50 de ani in care a existat in tara asta o adevarata "industrie" a intreruperilor de sarcina? Primul raspuns a venit de la Bogdan Stanciu, presedintele Asociatiei Pro-Vita Bucuresti. El s-a dus cu statistica asta la Parlament, pe la diverse comisii sociale si economice. "Toti exclamau - aoleo, asa de multi?", povesteste Bogdan reactia politicienilor nostri. Si in rest ce s-a mai intamplat in Parlament? "Nimic. Se discuta, se fac comisii", conchide seful asociatiei, care solicita autoritatilor o schimbare de atitudine in privinta sustinerii familiilor cu copii. "Exista in tara noastra, dupa 1990, un curent de opinie in favoarea familiei si impotriva avorturilor. Mai sunt inca vreo 14 sau 15 organizatii, in toata tara, cu titulatura Pro-Vita, care militeaza pentru acelasi deziderat", ne spune Bogdan.

"N-am invatat nimic, dupa 50 de ani"

La intrebarea noastra a raspuns si Borbala Koo, director executiv al Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala. "Ce s-a invatat, de la revolutie incoace? Nimic! In scoala nu se face educatie sanitara. Sloganurile legate de educatia sanitara, sexuala, sunt in continuare sterile. Cat timp au fost bani din UE si din SUA pentru campanii in favoarea contraceptiei, pentru evitarea avortului, s-au organizat actiuni la nivel national pentru informarea populatiei, s-au infiintat cabinete de planificare familiala. Dar si acestea au fost reduse, ca numar, in ultimii ani. De la 400 au mai ramas 160, toate la oras, iar cele existente sunt din ce in ce mai putin vizibile, in cadrul clinicilor", mi se spune.

Nu se mai dau contraceptive gratuite

Doctorul Calin Soporean, de la Spitalul Universitar, se ocupa de cabinetul de planificare familiala din aceasta unitate sanitara. El spune ca de anul trecut, din luna octombrie, nu s-au mai primit contraceptive gratuite. Astfel de materiale sunt distribuite categoriilor defavorizate - somere, studente, eleve. De peste zece ani exista aceasta prevedere legala. "Sper sa se rezolve cat mai curand problema, pentru ca, de cand nu se mai dau, a scazut adresabilitatea la cabinet", zice medicul. O stire din martie anul trecut, de la Maternitatea "Bega" din Timisoara, referitoare la lipsa contraceptivelor gratuite, demonstreaza ca ceea ce se intampla acum la Spitalul Universitar din Bucuresti nu e un fapt izolat. De la Ministerul Sanatatii nu ne-a venit o clarificare in privinta acestei situatii, desi am solicitat-o.

Femeia care a avortat de 35 de ori

"Moda" avorturilor persista si azi in Romania, in ciuda statisticilor care arata scaderea acestei practici. Doctorul Soporean spune ca majoritatea pacientelor sale vin din medii sarace, cu un nivel de cultura limitat. "Mai intai trec pe la mine, sa discutam. Sunt de toate varstele. Eu incerc sa le fac sa-si schimbe optiunea. Unele spun ca n-au bani sa-si creasca copiii, daca i-ar face. Decizia lor de-a avorta e de nezdruncinat", zice medicul. Dupa aceasta discutie, femeile se programeaza la sala pentru intreruperi de sarcina. Aici vin zilnic sapte-opt "cliente". Unele sunt chiar "fidele" ideii de avort. "Vin la noi frecvent femei care au deja la activ cate opt-zece avorturi. Le stiu deja din vedere. Apar o data la cateva luni. Cand le vad in spital, stiu pentru ce au venit", ne dezvaluie medicul. Am descoperit o femeie care se "lauda" cu nu mai putin de 35 de avorturi. Acum s-a oprit, dar numai dupa ce viata ei sexuala a iesit la pensie. "N-am avut nimic. Ma duceam si lepadam. Parca barbatul stie cum e? El te trimite la spital si gata. Am facut si inainte de '89, si dupa '89. Si la spital, si la babe. Am avut noroc, ca nu s-a lipit nicio boala de mine", ofteaza cucoana. Consolandu-se totusi cu cei patru copii ai ei. Pe care i-a nascut. Unul din cele mai dure canoane bisericesti, in privinta avortului, spune ca femeia care isi leapada pruncul cu ierburi otravitoare nu mai are voie sa vina la Sfanta Impartasanie timp de 20 de ani. Stiati de asta? - o intreb pe femeia cu 35 de avorturi. "M-o ierta Dumnezeu", spera ea, dregandu-si baticul negru pe cap. De parca ar purta doliu...

Operatia oarba

Femeile trecute de prima tinerete sunt sfatuite de doctori sa-si puna sterilet, pentru a evita "operatia oarba", cum este cunoscut avortul. "Operatia are un anumit grad de risc, cu precadere la femeile cu avorturi multiple, la care colul uterin devine flasc, dupa intreruperile de sarcina precedente. Riscul de perforare a colului este mare, in asemenea cazuri", explica specialistul. Categoriile sarace prefera avortul, din cate am observat. Dar operatiunea asta nu-i nici pe departe ieftina. Un avort costa, oficial, 300 de lei. E taxa de la Spitalul Universitar din Capitala. Mai platesti inca 40 de lei pentru consultatie. Contraceptia, in schimb, e mult mai convenabila, financiar vorbind, ne-a spus acelasi medic - cel putin 20 de lei pentru cel mai ieftin sterilet si tot atat pentru o folie cu pilule. "Sunt fete tinere care cred ca pilulele ingrasa si atunci nu le iau. Iar femeilor mature le e teama sa foloseasca steriletul, sa nu se imbolnaveasca", adauga doctorul Soporean, plusand cu informatii pe care le stie de la colegi de-ai sai din mediul rural - mai sunt si azi femei, la tara, care ajung pe patul de spital cu infectii grave, dupa ce au incercat, singure sau ajutate de cine stie ce "experti" locali, sa-si lepede fatul, prin metode primitive.

Record la adolescente insarcinate

Mentalitatea pro-avort pare totusi sa se transmita de la o generatie la alta, in ciuda riscurilor acestei operatii. Romania e la ora actuala una din tarile "de top" ale Europei, in privinta adolescentelor care raman insarcinate, arata un studiu din 2009 al Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala. Numarul cazurilor ajunge la 47.000, in fiecare an. Aproximativ jumatate din ele avorteaza. Aceeasi organizatie arata ca, pe de-o parte, aproape toate romancele cunosc cel putin un mijloc de contraceptie, dar, pe de alta parte, numai 40% dintre ele folosesc o astfel de metoda, pentru a evita o sarcina nedorita. "Avortul s-a banalizat, ca emotie. E o lipsa de atitudine fata de propriul corp, o desconsiderare fata de propria ta fiinta. Sunt femei care, mergand azi sa avorteze, reproduc de fapt comportamentul mamei, care, la randul ei, a fost, pe vremuri, la chiuretaj", ne explica profesorul universitar doctor psiholog Aurora Liiceanu. Putine femei ajung la un psiholog, dupa o intrerupere de sarcina. Cu toate ca se spune despre avort ca poate lasa nu numai rani fizice, dar mai ales sufletesti. Femeile care ajung pana la urma la psihilog au nevoie, in primul rand, de cineva care sa le asculte, pentru ca nici acasa, nici in alta parte, n-au cu cine discuta despre ceea ce le macina. "Nu am multe paciente de acest fel. Unele plang, altele se invinovatesc. Mai ales daca sunt la primul avort. Reusesc cu greu sa-si deschida sufletul. Sunt situatii in care o femeie vine la mine de mai multe ori, pana cand depaseste situatia in care se afla", ne spune Anca Brasoveanu, psiholog la Maternitatea Filantropia din Bucuresti. "A trebuit sa treaca un an si jumatate, pana sa uit prin ce-am trecut. Desi la inceput am simtit o usurare - gata, am scapat de sarcina. Pe urma, m-am invinovatit. Pentru ca n-am avut curajul sa-mi iau viata in propriile-mi maini, sa-mi cresc singura copilul", povesteste Mihaela.

"Nu mai vad nicio iesire din situatia dezastruoasa de azi"

In 2007, profesorul Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, a publicat un studiu care trateaza problema atat de dureroasa a natiei noastre - "Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei". Expertul a recomandat atunci autoritatilor o serie de masuri, pentru a se evita un viitor sumbru. "Romania are nevoie de o politica familiala elaborata cu multa grija si responsabilitate, clara, stabila, orientata spre perspectiva, care sa nu urmareasca efecte imediate si care sa aiba consensul clasei politice, al societatii civile, al opiniei publice si al specialistilor. Alocatia de stat pentru copii, diferentiata ca nivel si orientata prioritar spre familia cu doi si trei copii, ca si alte forme de stimulare financiara, ar trebui sa constituie componente ale unei astfel de politici, alaturi de servicii si prestatii familiale, refacerea statutului si prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetarii demografice, crearea unei structuri institutionale de inalta prestanta, care sa gestioneze cu responsabilitate si competenta problemele celei mai importante bogatii a tarii", arata expertul in lucrarea sa. La patru ani de cand a scris aceste randuri, profesorul Ghetau ne-a spus acum ca "dupa toate amputarile ajutoarelor pentru mame si pentru copii, din ultima vreme, nu mai vad nicio iesire din situatia dezastruoasa in care ne aflam".

Am retinut un lucru pe care l-a spus profesorul Ghetau - "refacerea prestigiului familiei cu copii". Exact opusul ideii aplicate la noi in anii '50, cand femeile erau incurajate sa avorteze, ca sa nu fie "deranjate" de plozi din programul lor de munca. Oare astazi, dupa mai bine de o jumatate de secol, suntem noi, romanii, ca popor, decisi sa "avortam" vechea mentalitate sovietica?!...



Dan Gheorghe, 21 februarie 2011

Asociatia sufletelor abandonate



Au invatat ca trebuie sa lupte pentru drepturile lor, cu autoritatile locale, dar si cu Bucurestiul. De la a face lobby, pana la miting. Si mai ales sa fie uniti, ca sa reuseasca. Asa s-a infiintat, in 1996, Asociatia Orfanilor din Ramnicu Valcea. Una dintre cele mai mari realizari e ca 100 de fosti locatari ai centrelor de plasament din aceasta parte de tara au propria casa. Si pentru ca necajiti sunt si in alte tari, orfanii valceni au reusit sa stranga mii de rechizite, pe care le-au impartit, in 2003, "omologilor" din Afganistan.

Ordin de evacuare

Situatie de urgenta - 15 orfani dintr-un camin din Ramnicu Valcea au primit, pe nepusa masa, somatie de evacuare. Cladirea va intra in reparatii capitale, cat de curand. Imobilul ar fi trebuit eliberat la 1 februarie, dar termenul a fost prelungit pana in martie. Asa ca intalnirea pe care o programasem cu presedintele Asociatiei Orfanilor s-a dat peste cap, Mihai Ghebrea fiind pe fuga spre caminul cu pricina. Vrea sa negocieze cu reprezentantii Directiei Judetene de Sport, de care apartine acel camin, incercand sa obtina o perioada cat mai lunga de sedere a chiriasilor in acest loc, pana cand isi vor gasi o alternativa de locuit. Pornim spre camin. Urcam la etajul trei si batem la o usa care ni se deschide imediat. Ne intampina un interior anost, cu peretii impartiti in alb si albastru. Patru paturi asezate de-a lungul unei camere in care au mai fost inghesuite un frigider, un televizor si o masuta cu un calculator. Si cativa baieti pe fata carora se da o lupta intre zambetul de complezenta si teama pentru ziua de maine. Oameni in toata firea. Unii au 25, altii 28 de ani. Au fost in casele de copii - centre de plasament, dupa denumirea oficiala. Legea zice ca, daca parintii te-au abandonat, intri in sistemul protectiei de stat, fie intr-un centru de plasament, fie la familiile maternale. Stai acolo pana la 18 ani. Perioada se prelugeste pana la 26 de ani, daca faci o facultate. Si pe urma? Fiecare pe cont propriu - iti cauti un loc unde sa dormi, gasesti de munca. Daca poti. Mihai ne ofera o statistica, la nivelul judetului Valcea - 40% dintre orfanii care parasesc centrele de plasament au o diploma de facultate in buzunar. Altii au trecut printr-o scoala profesionala. Apoi ne da un exemplu - in 2001, au iesit din sistem 200 de tineri, toti din acest judet. Dintre acestia, numai 30 au reusit in viata, pana acum, in propria lor tara. Si-au gasit o slujba, s-au casatorit, au un acoperis deasupra capului. Restul - fie au dormit pe strazi, fie - cei mai multi - au plecat in alte tari. Despre cei 15 tineri pe care i-am intalnit acum se poate spune ca fac parte din categoria mai putin norocoasa. N-au o casa a lor. Nici familie. Unii nici macar slujba. Locuiesc in caminul acesta de aproape un an, platind o chirie de 160 de lei pe luna. Pe piata libera a chiriilor din Ramnicu Valcea "scorurile" sunt mult mai mari - cel putin 100 de euro pe luna, pentru o garsoniera.

Luat in spatiu de fosta diriginta

Absolvent de studii superioare - Asistenta Sociala - si de doua luni somer. Asa se prezinta Dan Marian Harpa, la cei 26 de ani ai sai. "Solutia e clara pentru mine - sa plec din tara", s-a decis. Are sanse sa ajunga in Elvetia, ca muncitor necalificat in constructii, pe un an, cu posibilitate de prelungire a contractului. A mai fost in Cipru, la munca, dar acolo a luat teapa. Ne zice de un coleg de-al sau care e in America, profesor de sport. Alta problema e ca, in Romania, cine aude ca ai fost la caminul de orfani iti pune imediat eticheta de persoana dubioasa. Si nu mai esti angajat. "Ma feresc sa spun, cand imi caut de lucru, ca am fost la camin", recunoaste Dan. Alt baiat din fata noastra, Cosmin Mustata, de 28 de ani, a dormit trei ani pe strada, dupa ce a plecat din centrul de plasament. Iarna, dormea in scarile blocurilor. Are, la randul lui, o fetita, pe care a dat-o la o familie maternala. O viziteaza des. Irimia Lacatus, de 26 de ani, pare cel mai norocos din grupul cu care vorbim - lucreaza la un abator, "pe un salariu bun", apreciaza el. Revenim la Cosmin Mustata, care ar vrea sa plece si el la munca in strainatate, poate chiar impreuna cu Dan. Are insa o mare problema - ne arata actul sau de identitate, provizoriu, pe care scrie "fara domiciliu". La vremea cand trebuie, dupa lege, sa-ti faci buletin, ai nevoie de un domiciliu stabil. Dar de unde asa ceva, cand esti in bataia vantului, ai venit din casa de copii? Cosmin n-a gasit inca, pana la 28 de ani, pe cineva care sa-l ia in spatiu. Rude, prieteni, oricine. Tocmai de aceea are greutati in a-si depune actele pentru strainatate. Dan Harpa a fost luat in spatiu de fosta lui diriginta, de la liceu, "o femeie cu un suflet extraordinar", isi aminteste el de unul din putinele gesturi frumoase de care a avut parte, pana acum, in viata lui.

"Directorul" - abandonat la sapte luni

Abandonat la sapte luni, Mihai Ghebrea a crescut intr-un orfelinat din Ramnicu Valcea. O imagine terifianta, din primii ani ai copilariei sale - era spalat cu matura de catre ingrijitoare. La 13 ani, in 1991, a fost selectat sa plece in Danemarca, intr-o delegatie a centrelor de plasament, pentru schimb de experienta. "Acolo am descoperit o cu totul alta lume. Orfanilor li se da posibilitatea sa se integreze in societate, fara discriminare. M-am intors cu ideea ca si orfanii din Romania au dreptul la o viata normala", zice el. Mai tarziu, in 1996, un alt tanar dintr-un centru de plasament valcean, Andrei Paulin, a avut ideea ca orfanii sa se uneasca intr-o asociatie. Printre membrii fondatori a fost si Mihai Ghebrea. Dupa ce Andrei a plecat in strainatate, la Asociatia din Ramnicu Valcea, care are acum 130 de membri, s-au facut alegeri pentru un nou presedinte, functie in care Mihai se afla din 1999. El zice ca, in 2001, s-a incercat constituirea unei asociatii nationale a orfanilor, dar fara a se concretiza ceva. Barbatul de 33 de ani ne povesteste ca a vrut la un moment dat sa-si cunoasca mama. Auzise ca traieste in Spania. A strans bani si s-a dus acolo. "Simteam ca imi tremura picioarele, cu cat ma apropiam de locul in care stiam ca o voi intalni". Dar nu s-a intamplat nimic, dandu-si seama, in cele din urma, ca pur si simplu nu era dorit. "Am inteles atunci ca adevarata mea familie sunt prietenii si oamenii in mijlocul carora traiesc", isi apasa tanarul cuvintele. Mihai este licentiat in Drept si Pedagogie, are un master in managementul organizational al resurselor umane si vorbeste fluent trei limbi straine - engleza, franceza si italiana. Dar nu s-a desprins nici azi de lumea in care a trait o viata. Este angajat, din 2005, ca educator specializat, la Centrul de plasament numarul 5 din Ramnicu Valcea. Copiii l-au poreclit "directorul".

Mitingul saltelelor

"Noi facem ceea ce autoritatile nu rezolva pentru orfanii care parasesc centrele de plasament", este ideea de la care a plecat una dintre cele mai ample actiuni, de 15 ani incoace, ale Asociatiei Orfanilor din Ramnicu Valcea. Batalia pentru case a inceput in 1998, cand s-au facut presiuni asupra mai-marilor din Valcea, sa inchirieze celor abia iesiti din casele de copii 50 de camere intr-o cladire scoasa la vanzare de o fosta cooperativa mestesugareasca. Fara sorti de izbanda, pentru ca se dorea ca imobilul sa fie vandut unor firme. "Legile au devenit mult mai stricte, dupa 1997, in domeniul protectiei copilului. Nu mai puteai sa amani plecarea cuiva dintr-un centru de plasament, dupa ce persoana in cauza a implinit varsta la care trebuia sa paraseasca centrul", ne explica Mihai. O situatie de-a dreptul disperata a fost in 2001, dupa ce 60 de tineri au ajuns in strada. Doua zile au dormit sub cerul liber, in fata centrului de plasament care tocmai fusese desfiintat. Plecasera cu saltelele dupa ei. Mihai i-a indemnat sa mearga in fata Primariei, ca sa atraga atentia autoritatilor asupra lor. Si au pornit in mars, strabatand orasul, fiecare cu salteaua in spinare. A urmat o sedinta furtunoasa la Consiliul Judetean, cu toata sefimea judetului, la care a fost chemat si Mihai Ghebrea. "Stiti ce m-au intrebat acolo? De ce facem scandal? La care m-am ridicat si le-am spus asa - voi aveti casa si masa si ne intrebati pe noi de ce ne revoltam?!", moment in care toata asistenta a tacut malc. Mihai a trimis o scrisoare prim-ministrului de atunci al Romaniei, Adrian Nastase, iar de la Bucuresti a venit in scurt timp raspunsul - 20 de apartamente pentru orfanii din strada. Tocmai fusesera date in folosinta, in Valcea, 140 de apartamente ANL. "Ni se repartizasera apartamente cu trei camere. Ar fi stat cate un om intr-o camera, deci incapeau toti cei 60 de tineri", spune interlocutorul nostru. Realitatea a fost insa alta - li s-au dat numai jumatate din locuintele promise. Aparuse, in schimb, alta problema - camerele nu erau mobilate. Mihai a contactat o fundatie din Elvetia. Vesticii le-au trimis bani pentru mobilier si electrocasnice.

Lobby pentru 15 puncte sociale

Pe langa actiunile in forta, e nevoie si de lobby. Asociatia a inceput, cu ani in urma, sa ia la rand, in discutii, aproape toti consilierii din Ramnicu Valcea, indiferent de culoarea lor politica. Despre ce e vorba - cand iti depui dosarul pentru o locuinta sociala, ti se da un punctaj, in functie de problemele pe care le ai. Sunt tot felul de situatii care te fac vulnerabil social, incat nu ai posibilitatea sa-ti cumperi o casa, asa ca trebuie sa inchirezi una de la stat. Cu cat aduni mai multe puncte, cu atat ai sanse mai mari la o locuinta. Consilierii valceni au reglementat, in cele din urma, problema - daca esti orfan si ai parasit, la termenul legal, centrul de plasament, primesti 15 puncte. "Acestea au o greutate foarte mare pentru locuinta sociala", precizeaza Mihai, adaugand ca maximum pentru un dosar "beton" ajunge pe la 50-60 de puncte. "Noi nu avem o legislatie clara, la nivelul intregii tari, care sa dea sanse orfanilor la o locuinta. De exemplu, la un bloc social nou-aparut, sa fie cateva apartamente destinate celor care au iesit din centrele de plasament. Am reusit doar in Ramnicu Valcea sa rezolvam problema, obtinand cele 15 puncte pentru dosarul social, dar in alte judete situatia nu e la fel de buna", arata omul nostru. Pana in prezent, 100 de orfani din judetul Valcea au reusit sa intre in casa lor, cu ajutorul asociatiei care le reprezinta interesele. Numai ca, din urma, vin altii - doar in judetul Valcea, anual, cel putin 20 de orfani parasesc sistemul de protectie, fiind obligati sa se descurce singuri. Mihai ne spune ca in centrele de plasament valcene sunt acum vreo 400 de copii, la care se adauga inca 500 la familiile maternale.

De la orfanii romani pentru orfanii afgani

Orfanii valceni si-au gasit timp, printre toate problemele pe care le au, sa se gandeasca si la confratii lor din Afganistan. Copii care si-au pierdut parintii in nesfarsitele razboaie de acolo. Asa ca, in 2003, Asociatia Orfanilor din Ramnicu Valcea a inceput strangerea de ajutoare pentru orfanii de peste mari si tari. S-a luat legatura cu firme valcene. Au fost stranse mii de caiete, stilouri, tot felul de lucruri care tin de scoala. A urmat o cerere oficiala catre Ministerul Apararii de la Bucuresti, pentru a li se propune actiunea umanitara. Raspunsul a venit dupa doua saptamani - ok! Apoi inca doua saptamani de pregatire intr-o unitate speciala. Cel care urma sa plece in Afganistan - Mihai Ghebrea - a invatat ce trebuie si ce nu trebuie sa faca in acea tara. Dupa care drumul intr-un avion militar - Hercules. Ajunsi acolo, vizite prin cateva sate si impartirea rechizitelor. "Noi, ca noi, aici, in Romania. Dar pentru orfanii din Afganistan e si mai rau, mult mai rau", isi aminteste Mihai de acea experienta.

"Cu sufletul impacat"

Un post de radio, infiintat in 1993, numit "Castelul", apoi revista "Viata castelanilor", din 1999. A urmat o discoteca, in 1997. Si tabere de vara, la munte, de cate doua saptamani, din 1996 pana in prezent. Sunt preocupari ale aceleiasi organizatii. Cu ajutorul sponsorilor. La care se adauga doua proiecte, in valoare totala de aproape 10.000 de euro, inaugurate anul trecut - un cabinet stomatologic si un club de Internet. De curand, s-a gasit finantare si pentru  un cabinet de chinetoterapie. Toate pentru copiii din centrele de plasament valcene. Cabinetul stomatologic este chiar o premiera pe plan local, avand in vedere cine sunt destinatarii. "Chiar daca nu puteti sa ne ajutati, ne-ati facut o mare favoare, vizitandu-ne, plecand de la noi cu sufletul impacat, ca ati avut ocazia sa ne cunoasteti", scrie pe site-ul www.aocc.vl.ro. - al orfanilor valceni.



Dan Gheorghe, 11 februarie 2011 (fotografiile apartin Asociatiei Orfanilor din Ramnicu Valcea)